Părerea criticului
Unul dintre cele mai amuzante filme de la Veneţia va veni şi în România (încă nu se ştie când) şi bine face, pentru că The Men Who Stare at Goats (oare cum o să sune titlul românesc) este unul dintre cele mai trăsnite şi pline de surprize filme de anul acesta. George Clooney îşi încearcă iarăşi norocul în comedie, iar Grant Heslov, fost actor (sigur îl ţii minte din True Lies) şi co-scenarist la Noapte bună şi noroc!, debutează ca regizor cu această ecranizare după cartea de non-ficţiune omonimă a
lui Jon Ronson.
Pe scurt (deşi nimic nu poate fi pe scurt în legătură cu acest subiect), filmul este despre Bob Wilton (Ewan McGregor), un reporter nu foarte înzestrat, dar disperat să ajungă în Irak pentru a elabora de acolo nişte corespondenţe de război suficient de tari ca să-i dovedească fostei soţii (recăsătorite) că e un adevărat bărbat. Da, sună bizar şi lucrurile se complică şi mai mult când Bob dă peste Lyn Cassady (George Clooney mustăcios), un fost soldat aflat acum într-o misiune specială: găsirea fostului lider al New Earth Army, o unitate specială a armatei SUA chitită să creeze super-soldaţi în stare să treacă prin ziduri sau să anuleze rezistenţa inamică doar prin puterea gândului.
"Ideea e că cele mai trăsnite chestii din film s-au petrecut şi în realitate", a declarat George Clooney la conferinţa de presă de la Veneţia, şi chiar se întâmplă o mulţime de lucruri trăsnite în The Men Who Stare at Goats, pentru că o serie de flash-back-uri arată toate preocupările în legătură cu New Age, cultura hippie, Jedi (sic!), floricele, iarbă, descoperirea de sine şi aşa mai departe ale dispărutului comandant Bill Django (Jeff Bridges) şi-ale trupei sale de super-soldaţi unul mai deraiat decât celălalt.
Chiar dacă partea umoristică o poveştii, bine avută în vedere de Heslov, ştirbeşte puţin din eficacitatea filmului, inofensivii bărbaţi care se holbează la capre ajung să vorbească o limbă mai plină de înţelesuri şi mai grăitoare decât componenta absurdă a celei mai demente unităţi din armatele lumii. Ludic şi foarte neserios se vorbeşte despre descoperirea de sine, puterea de a rezista într-o lume mult mai nebună ca tine, obligaţia de a depăşi experienţele neplăcute şi nebunie, simpla nebunie sau binefăcătoarea nepăsare faţă de handicapantele reguli ale societăţii. Neconformist şi rebel în faţa oricărei categorisiri, The Men Who Stare at Goats îmbină foarte bine umorul, acţiunea (aventura irakiană din prezent a lui Bob şi Lyn nu e deloc lipsită de primejdii) şi mesajul, chiar dacă finalul total sărit de pe fix vine pentru spectator cu nemulţumirea că nu a primit suficient. O notă mare iau şi actorii, de la McGregor, Clooney şi Bridges, până la Kevin Spacey, în rolul unui alt "super"-soldat malefic de invidios şi pus să se răzbune pe succesele paranormale ale lui Lyn.
lui Jon Ronson.
Pe scurt (deşi nimic nu poate fi pe scurt în legătură cu acest subiect), filmul este despre Bob Wilton (Ewan McGregor), un reporter nu foarte înzestrat, dar disperat să ajungă în Irak pentru a elabora de acolo nişte corespondenţe de război suficient de tari ca să-i dovedească fostei soţii (recăsătorite) că e un adevărat bărbat. Da, sună bizar şi lucrurile se complică şi mai mult când Bob dă peste Lyn Cassady (George Clooney mustăcios), un fost soldat aflat acum într-o misiune specială: găsirea fostului lider al New Earth Army, o unitate specială a armatei SUA chitită să creeze super-soldaţi în stare să treacă prin ziduri sau să anuleze rezistenţa inamică doar prin puterea gândului.
"Ideea e că cele mai trăsnite chestii din film s-au petrecut şi în realitate", a declarat George Clooney la conferinţa de presă de la Veneţia, şi chiar se întâmplă o mulţime de lucruri trăsnite în The Men Who Stare at Goats, pentru că o serie de flash-back-uri arată toate preocupările în legătură cu New Age, cultura hippie, Jedi (sic!), floricele, iarbă, descoperirea de sine şi aşa mai departe ale dispărutului comandant Bill Django (Jeff Bridges) şi-ale trupei sale de super-soldaţi unul mai deraiat decât celălalt.
Chiar dacă partea umoristică o poveştii, bine avută în vedere de Heslov, ştirbeşte puţin din eficacitatea filmului, inofensivii bărbaţi care se holbează la capre ajung să vorbească o limbă mai plină de înţelesuri şi mai grăitoare decât componenta absurdă a celei mai demente unităţi din armatele lumii. Ludic şi foarte neserios se vorbeşte despre descoperirea de sine, puterea de a rezista într-o lume mult mai nebună ca tine, obligaţia de a depăşi experienţele neplăcute şi nebunie, simpla nebunie sau binefăcătoarea nepăsare faţă de handicapantele reguli ale societăţii. Neconformist şi rebel în faţa oricărei categorisiri, The Men Who Stare at Goats îmbină foarte bine umorul, acţiunea (aventura irakiană din prezent a lui Bob şi Lyn nu e deloc lipsită de primejdii) şi mesajul, chiar dacă finalul total sărit de pe fix vine pentru spectator cu nemulţumirea că nu a primit suficient. O notă mare iau şi actorii, de la McGregor, Clooney şi Bridges, până la Kevin Spacey, în rolul unui alt "super"-soldat malefic de invidios şi pus să se răzbune pe succesele paranormale ale lui Lyn.
