Razboi = alienare + evadare in excese. Filmul e ciudat, cum ciudata e probabil si viata dupa ce vii din razboi.
narcisson
pe 01 Iunie 2015 17:21
Fara indoiala ca subiectul filmului este unul extrem de captivant, dar in acelasi timp dramatic. Este primul film pe care il vad care sa trateze aceasta tema. Din pacate, munca celor care sunt nevoiti sa faca asta nu e deloc usoara, insa cineva trebuie sa o faca. Pe de alta parte, se observa grija cu care SUA trateaza razboiul in general dar si fiecare soldat in particular, tocmai de aceea sunt, probabil, cea mai puternica natiune a lumii din acest punct de vedere.
Este enorm de greu pentru cei care trebuie sa transmita vestea, dar este infinit mai greu pentru cei care trebuie sa o primeasca. Nu pot sa nu remarc prestatia excelenta a celor doi protagonisti, Ben Foster si Woody Harrelson, care si-au insusit perfect rolurile.
Desi filmul incepe si continua exact cum ma asteptam eu, pe ''planul'' razboiului, dupa parerea mea, finalul este mult prea fad, deoarece se pune accent pe vietile personale ale protagonistilor. Spre sfarsit avem parte de multe dialoguri nu tocmai productive si destule momente statice. Daca pelicula ar fi continuat pana la final cu job-ul de messenger, probabil nota mea ar fi crescut mult. Filmul isi merita nominalizarile si premiile cu prisosinta, insa parerea mea este ca daca s-ar fi pus mai mult accent pe ideea originala, ar fi putut iesi o capodopera. Nota mea este 7-Bun.
lili22
pe 22 Februarie 2015 06:55
Mai iese din tiparele filmelor americane care ne-au invadat din pacate....
Rippa
pe 09 Martie 2014 10:18
Când auzi aceste cuvinte lumea ta se prăbuşeşte în doar câteva secunde. Fericirea, calmul şi strarea de normalitate sunt înlocuite de o durere profundă ce pare să nu treacă vreodată. La scurt timp urmează ura, nevoia de a da vina pe cineva, nevoia de a căuta dreptate iar apoi mai târziu un gol imens ce se miscşorează treptat dar care nu dispare niciodată.
margott
pe 03 Februarie 2013 20:02
Cine a activat vreodata intr-o profesie in care a avut de-a face zilnic cu publicul, stie cat de dificili pot fi oamenii uneori. Daramite sa fii tu acela care bati la usa cuiva pentru a-i anunta moartea unei persoane dragi. Pacat ca filmul n-a mers mai mult in directia asta, la un moment dat au cotit-o spre viata personala a personajului; practic titlul de The Messenger se potriveste doar pentru prima parte a filmului.
emi4bt
pe 16 Octombrie 2012 19:52
pune in lumina grija si respectul cu care care armata SUA isi trateaza soldatii pierduti in lupta. cati dintre noi ne mai gandim la bunici sau strabunici care au cazut pe front in I si al II-lea RM? cati mai pun cate o floare la un monument inchinat lor??? ......
MNarcis
pe 05 Noiembrie 2011 14:54
Foarte frumos filmul si emotionant cu un subiect bun si adevarat, (care pe mn personal m-a captivat). Ben Foster joaca f bine si are si cateva dialoguri bune si frumoase care iti cam merge ''drept la inima''..........dupa parerea mea, merita vazut!
alex_il_fenomeno
pe 30 Aprilie 2011 09:11
un film foarte impresionant ! nici eu nu ma gandeam , pana sa vad acest film , cum primesc vestile triste familiile indurerate ! dupa cum s-a vazut si in film , vestile sunt primite foarte diferit : in timp ce unii se resemneaza , altii reactioneaza violent . Nu etse neaaparat cel mai bun film pe care l-am vazut , dar s egaseste printre cele mai emotionante !
GeorgeFriends
pe 30 Aprilie 2011 01:20
nu ma asteptam dar e chiar un film bun dat pe tvr1, pacat de final care il lasa in aer
NmpN
pe 30 Aprilie 2011 00:54
Un film interesant cu o tema interesanta .....Merita vazut!
Gumitza
pe 29 Aprilie 2011 17:11
trebuie sa il vad...l`am trecut in lista...............bye
Svastica
pe 29 Aprilie 2011 14:35
Interesant filmul...Are o tema destul de neobisnuita pentru un film:)
pe 13 Ianuarie 2011 15:49
[...] The Messenger m-a atras datorita povestii spuse in trailer. Este un film care examineaza consecintele razboiului asupra oamenilor care au luptat si asupra familiilor victimelor. O drama dureros de emotionanta si memorabila. Nominalizata la editia din 2010 a premiilor Oscar la 2 categorii: cel mai bun actor in rol secundar – Woody Harrelson si cel mai bun scenariu original – Alessandro Camon si Oren Moverman. [...]
cetateanu
pe 03 Noiembrie 2010 19:02
We regret to inform you but your son/husband was killed in action...
Când auzi aceste cuvinte lumea ta se prăbuşeşte în doar câteva secunde. Fericirea, calmul şi strarea de normalitate sunt înlocuite de o durere profundă ce pare să nu treacă vreodată. La scurt timp urmează ura, nevoia de a da vina pe cineva, nevoia de a căuta dreptate iar apoi mai târziu un gol imens ce se miscşorează treptat dar care nu dispare niciodată. În aceste situaţii durată trecerii de la o stare la altă depinde de personalitatea fiecăruia şi de relaţia cu cel dispărut, dar când ura apare, parcă vorba de demult – nu ucide mesagerul, nu-şi mai are rostul. Exact în momentele acelea îţi vine să-l loveşti, să-l scuipi să faci ceva ca ceea ce a spus să nu devină realitate, dar din păcate adevărul dureros nu dispare chiar dacă ucizi mesagerul.
Cu două nominalizări la oscarul de anul acesta, The Messenger spune povestea unui soldat rănit în luptă care trebui să-şi servească patria încă trei luni. Tocmai de aceea alătrui de căptianul Tony Sone interpretat extraordinar de Woody Harleson acesta va prelua îndatoriile celui care anunţă rudele soldaţilor de pe front despre decesul acestora. O meserie dificilă pentru că faţă în faţă cu rudele celui răpus tu devi cel vinovat iar atitudinea ta trebuie să fie un calmă şi rece deoarece orice contact fizic cu rudele ar duce doar la tensionarea situaţiei şi mai mult. Lumea celor doi mesageri este plină tristeţe pentru că reacţiile rudelor te fac şi pe tine să simţi durerea lor chiar dacă nici nu ai cunoscut persoana care a decedat.
Rănit în război sergentul Montgomery reprezintă tiparul clasic al inadaptatului. Odată ajuns acasă orice ar face nu pare a-şi mai avea rostul iar muncă devine doar o chestie de rutină care îl ajută să nu înnebunească într-o lume ce nu mai este a sa. Relaţia cu căptianul său şi apropierea de o rudă a unui decedat îl menţin viu şi îl fac să uite de durere şi de coşmarurile în care părţi ale colegilor săi sunt împrăştiat peste tot în jurul său. De aici încolo acceptarea acestei meserii de mesager al morţii este doar firească.
Războiele noi purtate de americani au creat o adevărată fântână de idei pentru noua generaţie de scenarişti şi regizori. Dacă creatori lui In the Vally of Elah şi a lui Stopp Loss au cam dezamagit se pare că filmele de anul acesta sunt un succes real pentru că au ştiut să abordeze teme diferinte dar care se află în aceaşi oală mare a războiului (The Hurt Locker este darma care ne prezintă povestea unei echipe de genişti de pe front, Brothers este dramă unei famili care află că a pierdut un membru iar The Messenger ne prezintă reacţiile celor care primesc vestea morţii celui iubit).
The Messenger este un film deosebit care a ştiu să exploateze dramele ce se petrec acasă nu doar pe front. Cu o interpretare foarte bună atât din partea lui Woody Harleson cât şi din partea lui Ben Foster, The Messenger trebuie văzut şi apreciat pentru curajul să de a prezenta mai mult decât un steag şi o salbă de focuri.
robbiex2
pe 19 Septembrie 2010 16:03
Nu ma asteptam la un asa film, are sentimente foarte puternice !Chiar nu`mi imaginam cat de grea poate fi o munca "usoara".A fost bun, o drama bunicica.Pur si simplu, niste secvente reale care se intampla saptamanal.. sa zic asa, in America..puse intr`un film, cu niste actori cunoscuti.
Blu3sky
pe 15 Mai 2010 17:46
o privire asupra armatei americane la care eu nu ma gandisem pana acum. foarte bun filmul! recomand !
yoli
pe 08 Aprilie 2010 19:43
un film interesant si dureros in acelasi timp. Nimeni nu ar vrea sa fie in locul celor care informeaza personal familiile despre moartea rudelor lor ucise in razboi
Edbah
pe 01 Februarie 2010 11:03
Dincolo de dramele personale ale personajelor, este interesanta prezentarea modului in care armata SUA comunica familiilor soldatilor ucisi in lupta producerea evenimentului nedorit.
Impreuna cu filmul "Taking Chance" ( unde vedem cum se transporta corpurilor soldatilor decedati) acesta productie realizeaza tabloul complet a ceea ce inseamna grija si respectul cu care care armata SUA isi trateaza soldatii pierduti in lupta.
aura.k
pe 13 Ianuarie 2010 11:16
un soldat american confruntat cu o problema de etica in momentul in care simte pentru o vaduva a unui alt soldat american pe care i l-a anuntat mort...
Este enorm de greu pentru cei care trebuie sa transmita vestea, dar este infinit mai greu pentru cei care trebuie sa o primeasca. Nu pot sa nu remarc prestatia excelenta a celor doi protagonisti, Ben Foster si Woody Harrelson, care si-au insusit perfect rolurile.
Desi filmul incepe si continua exact cum ma asteptam eu, pe ''planul'' razboiului, dupa parerea mea, finalul este mult prea fad, deoarece se pune accent pe vietile personale ale protagonistilor. Spre sfarsit avem parte de multe dialoguri nu tocmai productive si destule momente statice. Daca pelicula ar fi continuat pana la final cu job-ul de messenger, probabil nota mea ar fi crescut mult. Filmul isi merita nominalizarile si premiile cu prisosinta, insa parerea mea este ca daca s-ar fi pus mai mult accent pe ideea originala, ar fi putut iesi o capodopera. Nota mea este 7-Bun.
Când auzi aceste cuvinte lumea ta se prăbuşeşte în doar câteva secunde. Fericirea, calmul şi strarea de normalitate sunt înlocuite de o durere profundă ce pare să nu treacă vreodată. La scurt timp urmează ura, nevoia de a da vina pe cineva, nevoia de a căuta dreptate iar apoi mai târziu un gol imens ce se miscşorează treptat dar care nu dispare niciodată. În aceste situaţii durată trecerii de la o stare la altă depinde de personalitatea fiecăruia şi de relaţia cu cel dispărut, dar când ura apare, parcă vorba de demult – nu ucide mesagerul, nu-şi mai are rostul. Exact în momentele acelea îţi vine să-l loveşti, să-l scuipi să faci ceva ca ceea ce a spus să nu devină realitate, dar din păcate adevărul dureros nu dispare chiar dacă ucizi mesagerul.
Cu două nominalizări la oscarul de anul acesta, The Messenger spune povestea unui soldat rănit în luptă care trebui să-şi servească patria încă trei luni. Tocmai de aceea alătrui de căptianul Tony Sone interpretat extraordinar de Woody Harleson acesta va prelua îndatoriile celui care anunţă rudele soldaţilor de pe front despre decesul acestora. O meserie dificilă pentru că faţă în faţă cu rudele celui răpus tu devi cel vinovat iar atitudinea ta trebuie să fie un calmă şi rece deoarece orice contact fizic cu rudele ar duce doar la tensionarea situaţiei şi mai mult. Lumea celor doi mesageri este plină tristeţe pentru că reacţiile rudelor te fac şi pe tine să simţi durerea lor chiar dacă nici nu ai cunoscut persoana care a decedat.
Rănit în război sergentul Montgomery reprezintă tiparul clasic al inadaptatului. Odată ajuns acasă orice ar face nu pare a-şi mai avea rostul iar muncă devine doar o chestie de rutină care îl ajută să nu înnebunească într-o lume ce nu mai este a sa. Relaţia cu căptianul său şi apropierea de o rudă a unui decedat îl menţin viu şi îl fac să uite de durere şi de coşmarurile în care părţi ale colegilor săi sunt împrăştiat peste tot în jurul său. De aici încolo acceptarea acestei meserii de mesager al morţii este doar firească.
Războiele noi purtate de americani au creat o adevărată fântână de idei pentru noua generaţie de scenarişti şi regizori. Dacă creatori lui In the Vally of Elah şi a lui Stopp Loss au cam dezamagit se pare că filmele de anul acesta sunt un succes real pentru că au ştiut să abordeze teme diferinte dar care se află în aceaşi oală mare a războiului (The Hurt Locker este darma care ne prezintă povestea unei echipe de genişti de pe front, Brothers este dramă unei famili care află că a pierdut un membru iar The Messenger ne prezintă reacţiile celor care primesc vestea morţii celui iubit).
The Messenger este un film deosebit care a ştiu să exploateze dramele ce se petrec acasă nu doar pe front. Cu o interpretare foarte bună atât din partea lui Woody Harleson cât şi din partea lui Ben Foster, The Messenger trebuie văzut şi apreciat pentru curajul să de a prezenta mai mult decât un steag şi o salbă de focuri.
Impreuna cu filmul "Taking Chance" ( unde vedem cum se transporta corpurilor soldatilor decedati) acesta productie realizeaza tabloul complet a ceea ce inseamna grija si respectul cu care care armata SUA isi trateaza soldatii pierduti in lupta.