O călătorie spre originea celei mai mari povesti a istoriei, Povestea nativitătii, este gata să apară pentru prima dată pe marile ecrane, datorită unui eveniment cinematografic major.
Povestea nativitătii, produsă de New Line Cinema, narează călătoria extrem de solicitantă a doi oameni, Maria si Iosif, o sarcină miraculoasă si nasterea lui Iisus, care va schimba realmente cursul istoriei. Dramaticul si incitantul film urmăreste călătoria plină de pericole a unui cuplu de tineri care sunt nevoiti să-si părăsească casa din Nazaret pentru a ajunge în Betleem, străvechea casă a lui Iosif, ca să participe la recensământul ordonat de Regele Irod. Este o călătorie de peste 100 de mile, străbătând locuri înselătoare, cu atât mai dificile cu cât Maria este însărcinată în luna a noua.
New Line Cinema prezintă o productie Temple Hill, Povestea nativitătii, în care joacă nominalizata la Premiul Academiei, Keisha Castle-Hughes (WhaleRider) în rolul Mariei, pe Oscar Isaac (din viitorul film Guerrilla) în rolul lui Iosif si pe nominalizata la Premiul Academiei, Shohreh Aghdashloo (House of Sand and Fog) în rolul Elisabetei, mama lui Ioan Botezătorul.
Filmul este regizat de Catherine Hardwicke (Thirteen; Lord of Dogtown) după un scenariu scris de Mike Rich (The Rookie; Finding Forrester). Producători sunt Wyck Godfrey (I, Robot) si Marty Bowen. Producătorii executivi sunt Toby Emmerich, Cale Boyter, Tim Van Rellim, Mike Rich si Catherine Hardwicke. Preoducători co-executivi sunt Judd Funk si Michael Disco.
Filmul este de asemenea creatia unei echipe de productie exceptionale, care îl include pe realizatorul de film Elliot Davis (White Oleander, I Am Sam, Out of Sight), designer-ul de productie Stefano Maria Ortolani (Director artistic al filmului Gangs of New York si The Talented Mr. Ripley), monteurii Robert K. Lambert, A.C.E. (Three Kings, I Heart Huckabees, Ask the Dust) and Stuart Levy, A.C.E (Any Given Sunday, Jesus’ Son), costumele sunt realizate de Maurizio Millenotti (The Passion of the Christ, Tristan si Isolde, Immortal Beloved) iar muzica este compusă de Mychael Danna (Little Miss Sunshine, Capote, The Ice Storm).
New Line Cinema va lansa Povestea nativitătii pe ecranele din Statele Unite la 1 decembrie 2006.
Povestea nativitătii poate fi găsită ca atare în Evanghelia după Matei si Evanghelia după Luca din Noul Testament. Începe spre sfârsitul epocii dintre cele două testamente – care durează cam 100 de ani, între domnia lui Iuda Maccabeul si nasterea lui Iisus Christos.
Povestea debutează cu Regele Irod (regele Iudeei în timpul domniei lui Cezar Augustus) si frica sa de profetia din Vechiul Testament, care îl anuntă pe Mesia. Înspăimântat că îsi va pierde regatul, acesta ordonă infamul masacru al inocentilor – uciderea tuturor pruncilor de sex masculin mai mici de doi ani, din orasul Betleem.
Mergând pe urma acestei profetii, filmul se întoarce înapoi cu un an, la Marele Templu din Ierusalim, unde Zaharia, un preot pios, are o viziune de la Dumnezeu care îl anuntă cum că sotia sa „îi va naste un fiu care va deveni profet, pregătind calea Domnului.” Dat fiind că sotia lui Zaharia a trecut de vârsta la care poate avea copii, acesta îsi exprimă necredinta si este lovit de mutenie.
Între timp, în Nazaret, un orăsel oprimat de practicile de impozitare devastatoare ale Regelui Irod, adolescenta Maria este informată de părintii săi cum că i-au aranjat căsătoria cu Iosif. Deprimată de ideea de a se căsători cu „un bărbat pe care de abia îl stie, si pe care nu îl iubeste”, Maria se refugiază într-o veche livadă de măslini pentru a-si aduna gândurile. Acolo, este vizitată de îngerul Gabriel, care îi spune că a fost aleasă de Dumnezeu să-i poarte în pântece fiul, pe care să îl numească Iisus, si că acesta va fi Salvatorul poporului său. Maria acceptă această idee, însă este coplesită de această bunăvestire si nu are nici cea mai mică idee cum să le-o împărtăsească părintilor săi.
Înapoi în Ierusalim, regele Irod începe să se înfricoseze auzind de o profetie conform căreia va apărea în curând un nou rege. Irod ordonă trupelor sale să ucidă pe oricine ar putea fi „acest om puternic, acest Mesia”.
În Persia, un alt grup de oameni urmăreste profetia, însă cu multă emotie. Cei trei magi – Melchior, savantul, Gaspar, scepticul traducător si Baltazar, astronomul etiopian – au cercetat documentele străvechi si cred că e pe punctul de a avea loc un eveniment ceresc (ceea ce noi numim astăzi convergentă planetară), care va semnala nasterea lui Mesia. Melchior îsi convinge tovarăsii să pornească în lunga călătorie spre Iudeea, pe urmele „stelei”.
Între timp, în Nazaret, Maria, în efortul de a-si întelege situatia, merge în vizită la verisoara ei Elisabeta, promitându-le părintilor ei că se va întoarce până la recoltat. Maria se simte usurată că ceea ce i-a spus Gabriel este adevărat: Elisabeta este si ea însărcinată în chip miraculos, dată fiind vârsta sa înaintată. Elisabeta o încurajează pe Maria si îi împărtăseste bucuria. După nasterea lui Ioan Botezătorul, în urma căreia Zaharia îsi recapătă capacitatea de a vorbi, Maria este pregătită, emotional vorbind, să se întoarcă în Nazaret.
Întoarcerea acasă este însă prea putin primitoare: pe când se dă jos din cărută în centrul orasului Nazaret, i se deschide haina si se vede clar că este însărcinată. Este dispretuită de localnici si o asteaptă o confruntare dificilă cu Iosif si cu părintii ei, care nu o cred: „Ti-a spus-o un înger? Că o să porti în pântece pe Fiul lui Dumnezeu?” În noaptea următoare, Iosif are un vis în care este vizitat de îngerul Gabriel, care îi confirmă povestea Mariei. Iosif îi spune Mariei că o va sprijini, indiferent de ceea ce spun altii: „Esti sotia mea, sunt sotul tău. Aceasta este tot ceea ce trebuie să se stie.” Este prima dată când Maria începe să realizeze că Iosif este, asa cum a spus mama ei, „un om bun, un bărbat puternic.”
La scurt timp după aceea, în urma unui decret venit de la Roma, regele Irod ordonă tuturor să se întoarcă în orasul în care s-au născut în vederea unui recensământ, crezând că prin această manevră ingenioasă va reusi să-l descopere pe Mesia. Aceasta îi obligă pe Maria si pe Iosif să înceapă o lungă călătorie spre orasul natal al acestuia, Betleem. Străbătând trecători periculoase prin munti, râuri care curg cu repeziciune si deserturi golase, Iosif merge pe jos întreg drumul, făcând tot ce-i stă în puteri să-si respecte promisiunea făcută părintilor Mariei: „Vă voi proteja fiica si copilul, cu întreaga-mi fiintă.” Aprecierea pe care i-o arată Maria devine din ce în ce mai puternică.
Maria si Iosif străbat Ierusalimul fără să fie depistati de soldatii lui Irod, însă magii, în vestmintele lor somptuoase din mătase si pe cămilele lor pline de ornamente sunt observati de soldati si obligati să „ia cina” cu Regele. Acesta îi seduce printr-o masă bogată si discută cu ei despre nasterea care urmează să aibă loc. Irod îi „încurajează” să găsească băiatul si să se întoarcă apoi la el ca să-l înstiinteze unde se află acesta, astfel încât „să poată si el să i se închine.”
Maria si Iosif ajung în Betleem exact când pe aceasta o apucă durerile facerii, însă nu găsesc nici un han si nici o cameră. În cele din urmă, un păstor îi lasă să-i folosească staulul si Iisus se naste în această grotă. În momentul în care se naste, planetele formează un sir, creând impresia unei ‚stele’ extrem de strălucitoare – un eveniment ceresc văzut de toată lumea – printre care si de păstorii de pe câmp, care o urmează până în Betleem pentru a se închina pruncului. Magii sosesc si ei la staul, cu daruri constând din aur, tămâie si mir. Melchior este uimit să vadă că acest nou rege s-a născut într-un staul în loc de a se naste într-un palat, declarând că „Cel mai mare dintre regi s-a născut în cel mai umil dintre locuri.”
Adânc miscati, magii realizează că ar comite o greseală să se întoarcă la Irod să-l înstiinteze. Furios că magii nu au revenit la el, Irod ordonă masacrul inocentilor. Pe când soldatii lui Irod atacă Betleemul cu intentii criminale, Gabriel îl avertizează pe Iosif: „Ridică-te, Iosife... ia pruncul.” Maria, Iosif si Iisus scapă în ultimul moment, îndreptându-se spre Egipt...si împlinind profetia.”
** Următoarele rânduri reprezintă contributia lui William J. Fulco, S.J., Ph.D. si Decanul NEH în studii mediteraneenem de la Facultatea de Limbi Clasice si Arheologie a Universitătii Marymount Loyola
Există două povestiri ale nasterii lui Iisus în Noul Testament, una în Evanghelia după Matei si una în Evanghelia după Luca. Majoritatea cercetătorilor sunt de acord că ambele evanghelii au fost scrise la scurt timp după anul 70 d.H., cam la 40 de ani după moartea lui Iisus. Cele două versiuni nu sunt pe deplin compatibile. Desi interesul bisericii crestine timpurii fată de primii ani ai lui Iisus a fost probabil puternic, este clar că se stiau foarte putine lucruri despre evenimentele petrecute în acei primi ani, asa că povestirile s-au dezvoltat pe baza a ceea ce se numeste midrash, o reconstructie uneori creatoare a evenimentelor care se bazează pe ceea ce se cunoaste de fapt, pornind de la indicii luate din profeti sau alte scrieri sacre.
Povestea copilăriei consemnată de Matei include o genealogie a lui Iisus menită a arăta descendenta acestuia din Abraham prin David, situatia dificilă cu care se confruntă Iosif când află că Maria, sotia sa, este însărcinată cu un copil care nu este al lui si limpezirea confuziei în care se află prin intermediul visului, nasterea lui Iisus în Betleem, vizita magilor, urmată de „uciderea inocentilor” din ordinul lui Irod si fuga sfintei familii în Egipt, pentru a scăpa cu viată.
Relatarea lui Luca este mai sofisticată si include nasterea lui Ioan Botezătorul de către Elizabeta, verisoara Mariei, sotia lui Zaharia. Versiunea acestuia începe cu promisiunea nasterii Botezătorului, un dar aparte, dat fiind că până atunci mama sa Elisabeta fusese stearpă, si trece apoi la situatia similară a Mariei. Îngerul Gabriel o anuntă că va naste în mod miraculos întru Sfântul Duh. Cele două povesti se intersectează când Maria o vizitează pe Elizabeta, ocazie cu care Maria proclamă faimosul ei Magnificat.
Luca plasează si el nasterea lui Iisus în Betleem, însă o plasează în contextul recensământului roman care cere ca părintii acestuia să se întregistreze în locul de origine al lui Iosif. În timp ce Matei povesteste cum magii au venit la pruncul Iisus, pentru a sublinia ideea că acesta urmează a fi Salvatorul tuturor popoarelor si natiilor, Luca, în stilul său personal, concepe nasterea pruncului într-un cadru umil, un staul, unde este vizitat de simpli păstori, accentuând ideea că Iisus este de asemenea al săracilor si al celor de jos.
Evangheliile după Marcu si Ioan nu narează nimic despre prunc, ambele începând cu viata publică a lui Iisus. Cu exceptia povestilor din Matei si Luca, copilaria lui Iisus nu este mentionată nicăieri în Noul Testament, desi este un subiect favorit în evangheliile asa-numite apocrife sau necanonice.
