Părerea criticului
The Seed of the Sacred Fig înfățișează fără ascunzișuri drama societății iraniene contemporane.
Pelicula iraniană ce a avut premiera anul acesta la Cannes și a deschis festivalul de film Anonimul este o capodoperă ce înfățișează fără ascunzișuri drama societății iraniene contemporane.
Viața bate filmul, iar din păcate acesta este și cazul multor filme iraniene care se confruntă cu cenzura guvernului totalitar de la Teheran. Astfel, pentru regizorii iranieni care își doresc să ilustreze adevărul despre viața contemporană din Iran, să faci filme în secret a devenit o obișnuință.
Regizorul iranian Mohammad Rasoulof a aflat despre condamnarea sa la închisoare chiar în mijlocul turnării celui de-al zecelea lungmetraj al său, The Seed of the Sacred Fig, pe care o realiza în mod tainic cu pauze dese între zilele de filmare pentru a nu fi descoperit de regim. Acesta însă a continuat filmările, sperând că procedura de apel va fi mai îndelungată, oferindu-i destul timp cât să termină de turnat pelicula și să trimită materialul brut în Germania pentru a fi montat în siguranță.
Un obișnuit critic al republicii islamice din Iran în filmele sale, Rasoulof s-a confruntat deseori cu autoritățile, fiind chiar arestat de mai multe ori, ultima dată pentru lungmetrajul There Is No Evil, ce explorează pedeapsa capitală în Iran, fiind și acesta turnat în secret. Ca urmare a faptului că ultimul său lungmetraj, The Seed of the Sacred Fig, a fost selectat în competiție la Cannes, Rasoulof a fost condamnat de tribunalul revoluționar iranian să ispășească o pedeapsă de 8 ani de închisoare, biciuire, confiscarea bunurilor și să plătească o amendă. Am scris pe larg despre asta AICI. Din fericire, cineastul a evadat din propria țară și a participat la premiera propriului său film la Cannes, care a fost recompensat cu premiul special al juriului și premiul Fipresci.
Este important de menționat contextul din jurul peliculei și a regizorului pentru că The Seed of the Sacred Fig este un film extrem de politic, complet conectat la istoria recentă a Iranului, intercalând secvențe din poveste cu cadre de tip portret, filmate și postate pe Instagram în timpul protestelor provocate de uciderea Mahsei Amini - proteste care s-au soldat cu violențe extrem de grave cauzate de poliția iraniană, calificate drept crime împotriva umanității de către Organizația Națiunilor Unite.
The Seed of the Sacred Fig este o dramă de familie, ce îl ilustrează pe Iman, un proaspăt promovat judecător al tribunalului revoluționar din Teheran, care devine din ce în ce mai paranoic atunci când arma lui dispare în mod misterios, iar protestele din Iran se intensifică. Bănuind amestecarea soției Najmeh și a fiicelor sale Rezvan și Sana, Iman aplică măsuri aspre acasă. Filmul se desfășoară astfel ca o dramă politică cu elemente de thriller psihologic în care legăturile familiale sunt tulburate în timp ce ordinea societății se prăbușește.
Cu toate că are o durată de 2 ore și 48 de minute, pelicula iraniană curge extrem de fluid, Rasoulof conferind vitalitate filmului, atât prin subiectul puternic și relevant, dar și prin conflictul tot mai intens dinamitat de dispariția armei de foc. Misterul evaporării pistolului lui Iman creează suspans, iar diversele interogatorii care urmează nu numai că încâlcesc firul narativ în ceea ce privește identitatea celui care a luat arma, dar și evidențiază aspectele imorale, criminale ale sistemului iranian. Pe măsură ce conflictul crește în intensitate și Iman nu reușește să găsească vinovatul, ritmul devine tot mai alert, conducând către un punct culminant demn de un film de acțiune.
Chiar dacă povestea dramatică din familia lui Iman este atât de bine spusă, aceasta reprezintă doar un pretext pentru a arăta tragedia ce a cuprins societatea iraniană odată cu moartea Mahsei Amini. Nu este niciun dubiu în privința faptului că Rasoulof critică vădit acțiunile criminale ale regimului de la Iran, întretăind ficțiunea cu cadre reale filmate de protestatari, ce ilustrează violențele inumane comise de polițiști.
Dacă Missagh Zareh (Iman) realizează un rol credibil, arătând drama unui bărbat prins în sistem, care are de ales între regulile stricte ale regimului totalitar și propria sa familie, Soheila Golestani (Najmeh) conturează un personaj complex, o mamă cu credință în regimul de la Iran, dar care își iubește îndeajuns fetele încât să le apere cu orice preț. Mahsa Rostami (Rezvan) și Setareh Maleki (Sana) reprezintă o forța a schimbării, fiind membre fidele ale generației Z care se informează de pe rețelele sociale și denunță regulile stupide, nedreptățile și violențele pe care le produce guvernul de la Teheran. Cele două actrițe interpretează două roluri complexe și puternice, precizând explicit tot ce este greșit în societatea iraniană.
Titlul este și el ales cu un scop precis, sugerând o specie de smochin ce se răspândește atunci când se înfășoară în jurul altui copac, sugrumându-l. Fără niciun dubiu, aceasta reprezintă o metaforă pentru republica islamică din Iran.
The Seed of the Sacred Fig este un film cum rar întâlnești, o radiografie dureroasă, dar justă a societății iraniene contemporane, realizată în secret, chiar din inima ei. Acesta a putut fi vizionat în premieră națională la Festivalul Internațional de Film Anonimul, ce are loc în Sfântu Gheorghe între 12 și 18 august.
Pelicula iraniană ce a avut premiera anul acesta la Cannes și a deschis festivalul de film Anonimul este o capodoperă ce înfățișează fără ascunzișuri drama societății iraniene contemporane.
Viața bate filmul, iar din păcate acesta este și cazul multor filme iraniene care se confruntă cu cenzura guvernului totalitar de la Teheran. Astfel, pentru regizorii iranieni care își doresc să ilustreze adevărul despre viața contemporană din Iran, să faci filme în secret a devenit o obișnuință.
Regizorul iranian Mohammad Rasoulof a aflat despre condamnarea sa la închisoare chiar în mijlocul turnării celui de-al zecelea lungmetraj al său, The Seed of the Sacred Fig, pe care o realiza în mod tainic cu pauze dese între zilele de filmare pentru a nu fi descoperit de regim. Acesta însă a continuat filmările, sperând că procedura de apel va fi mai îndelungată, oferindu-i destul timp cât să termină de turnat pelicula și să trimită materialul brut în Germania pentru a fi montat în siguranță.
Un obișnuit critic al republicii islamice din Iran în filmele sale, Rasoulof s-a confruntat deseori cu autoritățile, fiind chiar arestat de mai multe ori, ultima dată pentru lungmetrajul There Is No Evil, ce explorează pedeapsa capitală în Iran, fiind și acesta turnat în secret. Ca urmare a faptului că ultimul său lungmetraj, The Seed of the Sacred Fig, a fost selectat în competiție la Cannes, Rasoulof a fost condamnat de tribunalul revoluționar iranian să ispășească o pedeapsă de 8 ani de închisoare, biciuire, confiscarea bunurilor și să plătească o amendă. Am scris pe larg despre asta AICI. Din fericire, cineastul a evadat din propria țară și a participat la premiera propriului său film la Cannes, care a fost recompensat cu premiul special al juriului și premiul Fipresci.
Este important de menționat contextul din jurul peliculei și a regizorului pentru că The Seed of the Sacred Fig este un film extrem de politic, complet conectat la istoria recentă a Iranului, intercalând secvențe din poveste cu cadre de tip portret, filmate și postate pe Instagram în timpul protestelor provocate de uciderea Mahsei Amini - proteste care s-au soldat cu violențe extrem de grave cauzate de poliția iraniană, calificate drept crime împotriva umanității de către Organizația Națiunilor Unite.
The Seed of the Sacred Fig este o dramă de familie, ce îl ilustrează pe Iman, un proaspăt promovat judecător al tribunalului revoluționar din Teheran, care devine din ce în ce mai paranoic atunci când arma lui dispare în mod misterios, iar protestele din Iran se intensifică. Bănuind amestecarea soției Najmeh și a fiicelor sale Rezvan și Sana, Iman aplică măsuri aspre acasă. Filmul se desfășoară astfel ca o dramă politică cu elemente de thriller psihologic în care legăturile familiale sunt tulburate în timp ce ordinea societății se prăbușește.
Cu toate că are o durată de 2 ore și 48 de minute, pelicula iraniană curge extrem de fluid, Rasoulof conferind vitalitate filmului, atât prin subiectul puternic și relevant, dar și prin conflictul tot mai intens dinamitat de dispariția armei de foc. Misterul evaporării pistolului lui Iman creează suspans, iar diversele interogatorii care urmează nu numai că încâlcesc firul narativ în ceea ce privește identitatea celui care a luat arma, dar și evidențiază aspectele imorale, criminale ale sistemului iranian. Pe măsură ce conflictul crește în intensitate și Iman nu reușește să găsească vinovatul, ritmul devine tot mai alert, conducând către un punct culminant demn de un film de acțiune.
Chiar dacă povestea dramatică din familia lui Iman este atât de bine spusă, aceasta reprezintă doar un pretext pentru a arăta tragedia ce a cuprins societatea iraniană odată cu moartea Mahsei Amini. Nu este niciun dubiu în privința faptului că Rasoulof critică vădit acțiunile criminale ale regimului de la Iran, întretăind ficțiunea cu cadre reale filmate de protestatari, ce ilustrează violențele inumane comise de polițiști.
Dacă Missagh Zareh (Iman) realizează un rol credibil, arătând drama unui bărbat prins în sistem, care are de ales între regulile stricte ale regimului totalitar și propria sa familie, Soheila Golestani (Najmeh) conturează un personaj complex, o mamă cu credință în regimul de la Iran, dar care își iubește îndeajuns fetele încât să le apere cu orice preț. Mahsa Rostami (Rezvan) și Setareh Maleki (Sana) reprezintă o forța a schimbării, fiind membre fidele ale generației Z care se informează de pe rețelele sociale și denunță regulile stupide, nedreptățile și violențele pe care le produce guvernul de la Teheran. Cele două actrițe interpretează două roluri complexe și puternice, precizând explicit tot ce este greșit în societatea iraniană.
Titlul este și el ales cu un scop precis, sugerând o specie de smochin ce se răspândește atunci când se înfășoară în jurul altui copac, sugrumându-l. Fără niciun dubiu, aceasta reprezintă o metaforă pentru republica islamică din Iran.
The Seed of the Sacred Fig este un film cum rar întâlnești, o radiografie dureroasă, dar justă a societății iraniene contemporane, realizată în secret, chiar din inima ei. Acesta a putut fi vizionat în premieră națională la Festivalul Internațional de Film Anonimul, ce are loc în Sfântu Gheorghe între 12 și 18 august.
