The Shape of Water (2017)

Chiar e o poveste! Și chiar avea dreptate un comentator : nerecomandat frustraților. Bun, eu i-am dat nota șapte, gândindu-mă la Guillermo del Toro : eu nu am văzut normalitate în nimic din ce și-a pus amprenta. Unii cred că e un film marca Disney, nu știu, poate să fie, oamenii au nevoie și de povești. Mă bucur doar că nu au făcut o continuare, e destul atât, poți visa, îți poți închipui viața mutantului și a partenerei sale umane, poți face în capul tău povestea, după gustul tău.

desi la inceput mi s-a parut o
prostie,filmul este ft bun insa nu pt oricine…intr-adevar:sa ne vindecam sufletele! (morala filmului) interpretare exceptionala a personajelor principale

Nu de Oscar dar bun. Nerecomandat imbecililor, analiștilor de ambele genuri sau adolescentilor frustrați. Nota 7.

Motive de vizionare ? Poate...Oscar la categoriile: Cel mai bun film al anului, Cel mai bun regizor...Nu neapărat ! Povestea e tulburătoare, cu mult dramatism și puțin umor, dar potențând ideea de incompatibilitate între două ființe sensibile, din lumi diferite...

Un film ciudat pe care nu l-as mai vedea si a doua oara. Sally face tot filmul, e perfecta pt acest rol. Ii vine ca o mănuşă. Am urmărit filmul doar pentru ea.

Un basm...
E singurul cuvant ce exprima senzatia incercata la a 2a vizionare, un basm postmodern, desi apeleaza la scenografia din timpul Razboiului Rece. Si un duet extrem de contondent, interpretat de Sally Hawkins si Michael Shanon, cu extremele lui dualiste, greu de ignorat empatic.

Pe o coloana sonora impresionanta, personajul interpretat de S.Hawkins e surpriza fabuloasa a regizorului G. del Toro! Valoarea prestatiei este cu atat mai ridicata cu cat singuratica Elisa nu este o persoana obisnuita. Astfel de roluri dau intreaga masura a talentului sau, dimpotriva, devin piatra de moara ce inneaca intreaga cariera a celui ce accepta o asa provocare.

Cu toate astea, celalalt personaj e mult mai bine prezentat si cred ca regizorul are o mare vina ori scapare. Elisa se contureaza doar interactionand cu cei 2 prieteni sau gravitand in apropierea amfibianului zeu amazonian. Doar scurta scena in tren, cu ea fantazand la vederea picaturilor de ploaie sau stralucitoarea scena de muzical sunt insuficiente pentru a devoala intreaga ei constructie interioara.

In rest, filmul e doar un basm impresionant...si cam atat!

FOARTE BUN FILM, BINE REALIZAT!! NU ESTE UN FILM TOTUSI PENTRU ORISICINE!!

Absolut oribil filmul.Dar gusturile nu se discuta.

2-ore pierdute din viata mea...un film absolut odios

La inceputul filmului speram la mai mult pe parcurs, dar din pacate am constatat ca nu prea m-a captivat. Merge de vazut o dată, de curiozitate.

Un film mai ciudat dar la care ma asteptam la mai mult din partea lui.Nu e un film rau dar nici grozav nu este.O poveste de dragoste pur si simplu ciudata si impotriva firii.Si parerea mea ca sa dus aproape pina la extrem cu aceasta poveste de dragoste.

M-am uitat 20-25 de minute la acest film,cu speranța că pe parcurs va deveni interesant,din contra devenea din ce în ce mai plictisitor,. Nu-i film de oscar!

Povestea te prinde si urmaresti fara pic de plictiseala acest film.

din seria mea celebra '' mai prost de atat nu se poate '' se pare ca acest film chiar ameninta locul 1.nu m-a impresionat cu nimic rahatul asta de film.
NERECOMANDAT!

Un film intunecat, as zice imund. Vizionarea lui a fost greoaie si obositoare.
Tunelurile din film, par niste foste linii de metrou abandonate. Apa murdara da senzatia de fetid.
Viata tuturor personajelor este mohorata. Rusii caricaturizati grotesc, de un mexican ce se plange de inechitatea promovata de Trump. Unele detalii sunt prezentate prea insistent, vezi urmele de pe gatul eroinei.
Nu am considerat ca apare grupul oprimatilor ca atu la castigarea Oscar-ului. Faptul ca ea nu vorbeste nu consider ca este un handicap, ci mai degraba o explicatie pentru afinitatea dintre ea si creatura. La fel si ritualul baii din fiecare seara. Si simbolistica oului mi se pare prea „bagata in fata”. Filmul se vrea o parabola, dar grija pentru ca mesajul sa fie inteles de toata lumea, face ca indiciile parabolei sa fie prea evidente.
Nu este un film care sa merite un premiu, nici macar pentru cel mai bun machiaj.

Categoric nu este film de Oscar !
Ce a fost de Oscar ? Playlist-ul, care, de altfel este foarte bun ?
Peter O'Toole nu a primit un Oscar.
Becket ? Lion In Winter ? Lawrence Of Arabia ? The Night Of The Generals ?

Am vazut acest film inainte de castiga Oscarul pentru Cel mai bun film si speram sincer sa nu il castige, Pe cat de extraordinara este Sally Hawkins si cat de cat interesanta este povestea filmului, nu mi se pare ca a ajuns la nivelul acelei distinctii. Regia este intr-adevar iesita din tipare, dar nu mi se pare un film care sa se detaseze atat de tare de restul. Pur opinie personala, mi s-a parut mult mai bun Three Billboards Outside Ebbing, Missouri, mai demn de a castiga premiul.

Frumoasa poveste, frumoasa metafora! Sa ne vindecam sufletele!

La cat a fost de laudat acest film, se pare ca aveam astepari mari. Este un film predictibil, la jumatatea lui am vrut sa renunt sa il mai vizionez. In afara de coloana sonora , nu e cine stie ce de capul lui.

În ciuda tuturor criticilor aduse, acest film are acele caracteristici pe care le au un film-două în fiecare an „filme de oscar”.

Poate că deja o parte l-ați văzut la cinema, eu însă am pierdut șansa. Dar abia aștept să-l găsesc pe DVD la un preț rezonabil.

Ce m-a surprins la the shape of water a fost coloana sonora,in rest ceva tipic american,un scenariu care nu e prea orginal,dar filmul merita vazut,datorita imaginilor americii in anii 60'.

Filmul e foarte interesant. Povestea este emotionanta si are un mesaj profund care ne invata multe. Recomand amatorilor de fantasy si romance.

Penibil! Masura perfecta a dezastrului in care se afla cinematigrafia....

Daca scoti din ecuatie acea creatura, filmul este de cacat.

Nu pot sa spun exact de ce a castigat oscarul acest film, adevarul fiind ca merita. Acest film poate trezi o stare de inconfort in fiecare persoana, faptul sa faci dragoste cu un "peste" sau chiar acele imagini sau ganduri mai putin placute cu ar fi fost degetele aluia :)) Poate toate astea fac, ca in acest film sa se gaseasca de toate, de la drama pana la oribilism, si poate acesta este motivul pentru care a castigat oscarul.
Ce mi s-a parut putin deplasat a fost faptul cum acea femeie de serviciu s-a indragostit de acea creatura prea repede, si vreau sa zic chiar repede, daca se axau putin mai mult pe acest timp petrecut intre cei 2, consider ca ar fi fost mult mai frumos. Dar si asa, mie tot mi-a placut.
In ceea ce priveste suspansul pot spune chiar ca a avut mult suspans, chiar si in ultimul moment din film. Pot spune ca am ajuns sa il urasc pe acel sergent, cu toate ca nu stiu daca a supravietuit sau nu.
Filmul mertia vazut! :D

Un film frumos, ca o poveste de dragoste spusa seara, la gura sobei, intr-o zi de iarna (acum ninge ca-n povesti). Uite ca se pot crea filme mari si fara "sexoase" in rolul principal. Foarte buna interpretarea celor doua femei de serviciu. Desi, daca vei lua lucrurile in detaliu, pare foarte putin plauzibil ca o simpla femeie de serviciu sa subtilizeze cel mai secret experiment al CIA fara a fi prinsa, chiar si cu ajutorul pe care l-a avut!! Imaginatia lui Guillermo del Toro a fost fara margini in aceasta productie. Mi-a placut finalul, unul neasteptat pentru mine.

Departe de mine gândul de a mă pretinde un critic cinefil, dar... Dumnezeu să mai înțeleagă în ce categorie s-ar putea încadra această peliculă! O totală dezamăgire! Povestea pare de Walt Disney, dar nu te poți duce să-l vezi cu ăia mici din cauza unor scene de masturbare și sex explicit absolut inutile și care chiar mi s-au părut a fi din alt film... SF? Spionaj? Dacă ăsta e cel mai bun film din 2017 de la Hollywood, atunci nu-mi rămâne decât să trec pe Bollywood!

Un film de categotia B inspirat destul de vizibil din toate filmele cu sovietici si extraterestri din anii 60. Toate aceste filme sunt cat. B, deci se incadreaza in plan. Castiga corectitudinea politica si astfel o sa devina mai bun Bollywood-ul decat Hollywood-ul.

Daca Oscarul cere astfel de filme, astfel de filme se fac... Inafara de finalul ,,emotionant", dar evident de la inceput, nu e nimic in filmul asta...doar multa violenta sangeroasa, secvente de +18 si apoi umplutura pana spre final unde, chipurile, afli in ce zona se invarte genul asta de film... Pro: costume, muzica, decoruri. Contra: restul filmului.

The Shape of Water nu este un film slab,cum nu e nici un film bun.E un film....ok.Sigur e ca nu e un film de Oscar,cel putin in viziunea mea.Si totusi imi lasa impresia ca ar putea deveni un film cult...peste cel putin 100 de ani.
Ce e sigur e ca e un film al corectitudinii politice."Este evident că Oscarurile, în ultimii ani, sunt premii mai mult politice, o emanaţie a progresismului de la Hollywood. Ar trebui să se facă şi nişte Oscaruri pentru cealaltă parte a societăţii, cea conservatoare."Asta spunea si CTP care de multe ori are niste pareri tampite despre cinematografie dar in cazul de fata ii dau dreptate.Pai sa o luam usor:Avem doua femei.Una din ele cu dizabilitati(este muta),cealalta de culoare.Evident ambele sunt personaje pozitive.Avem si o aratare ciudata care este omul-amfibie.Intre omul-amfibie si femeia muta se infiripa evident o poveste de dragoste.Mai avem si un personaj secundar,vecinul Elisei, un batran cu apucaturi homosexuale...evident personaj pozitiv.De cealalta parte a baricadei avem un alb,musculos,malefic,rasist,crud si lista acestor "calitati" poate continua.Personal,m-am plictisit de astfel de filme dar se pare ca asta reprezinta reteta succesului in cinematografia vremurilor.
Este un film care ar putea impresiona doar amatori de filme romantice in cautare de neconventional.Actiunea este usor de anticipat iar asta dupa parerea mea este un mare minus al acestui film.Cu toate astea,filmul este capabil sa iti capteze atentia pe toata durata lui.Ce mi-a placut mie e ca filmul reuseste sa ilustreze sensibilitatea din spatele grotescului demascand "adevaratii monstrii" ilustrand astfel contrastul dintre aparenta si esenta intr-un mod mai accentuat decat am vazut eu la alte filme de genu(ex: The Elephant Man).
Cu toate astea raman la parerea ca nu e un film de Oscar(asa cum vad eu ca ar trebui sa arate un film de Oscar).
Interesant e ca del Toro a castigat Oscarul pentru cel mai bun regizor cu acest film.Dupa parerea mea paleste in fata modului de regizare pe care l-a abordat Christopher Nolan in Dunkirk.Ce a realizat Nolan acolo este unic in istoria cinematografiei.
Revenind la filmul nostru,raman la parerea ca e un SF mai bun decat celelalte SF-uri(stupide) care inunda in fiecare an ecranele cinematografelor evident pentru ca au priza la un anumit segment de"public".Totusi Shape of Water are un usor aer necomercial dobandit in special prin prisma povestii pe care o prezinta.Desi ideea omului-amfibie nu e noua in cinematografie,The Shape of Water imi dai senzatia ca are sanse sa ajunga un film cult.Si totusi...nu e un film de Oscar.

Un film foarte bine realizat. Recomnad cu placere. Poveste frumoasa si coloana sonora de exceptie!

Un film foarte bine realizat cu o coloana sonora pe masura, care mi-a adus aminte de basmele din copilarie cu personaje fantastice care traiesc printre muritori.

In putinele filme in care doi se indragostesc, cel neobisnuit revine la forma umana. In sfarsit un film in care nu se intampla acest lucru!
Imi place foarte mult ideea, e cel mai frumos film de iubire dintre toate!
Exact ceea ce voiam sa vad, dar nu a fost niciun film astfel, niciun film pana acum

Filmul contrar unor pareri are ff multe mesaje!! Lupta pentru suprematie dintre cele 2 mari puteri ,violenta!! Vis a vis de omenie si non violenta!! Si iubire!! Dar daca ne uitam
numai la creatura care vrea oo si la sex asta intelegem!!!!

Un film neobijnuit care numai de Oscar nu e, nu am regasit nici romantism si nici dragostea de care altii o vad. Mai degraba o ciudatenie care trebuie tratata ca atare.

The Shape of Water (2017)

– te-ai putea usor indragosti de S.H., daca ai face un efort in acest. Beautiful Unconventional, gen.
– de ce G.T. se duce intr-un popcorn clasic, nu stiu. le: aflu mai tarziu
– film recent (la moda) despre ‘the shape of water [of love-love]’: Teströl és lélekröl (2017)
– in primele 5 minute avem referinte despre 3 filme vechi .us . le: it’s later hint
– oul ca proteina e direct in benzile desenate? de ce nu papa kiwi, mai pah Fer asa…
– nice costumul de scuba. scumpisor.
– M.S. intr-un rol atipic lui, nice
– avea pick-up portabil? iertam.
– communicare
– “accentul” ala rusesc este jignitor, nici macar MascVA nu e pronuntat corect. e o retro-versiune ratata, crez.
– misto pledoaria ei prin semne sa salveze “pestisorul”, si aici se adauga la: Happy-Go-Lucky, Blue Jasmine & Submarine.
– regie (rusinos) de clasica, nu-i de “autor”. le: e cu intentie.
– aia nu aveau securitate in ditamai army hangar? niet. si nici CIA&FBI nu erau pe fir… | de iertat?
– misto si: Octavia Spencer. do check: The Help (2011)
– footage underwater. always a sucker for it.
– nu e despre pierderea comunicarii in general, e vorba despre pierderea (limbajului) cinematografic over time.
– cu toate astea nu pot sa iert neglijenta la detalii. Pan’s Labyrinth it’s kicks-ass cult. iar Pacific Rim (2013) fu un videoclip mai lung, era ok.
– iar partea asta cu filmatul ca-n 30-40 ma depaseste, nu’s ce laci a vrut sa spuna poetul.
– probabil, declaratia de dragoste din final (u all around me) e despre cinema. totusi.

Un costum foarte frumos si niste footage-underwater nu tin apa. Sorry, film pentru copii (cu un pic de cosmetizare: fara papat kitty, fara dejte rupte samd). Totusi, un film frumos visual.

Sunt adeputl filmelor altfel, a prabolelor, dar filmului asta nu-i gasesc sensul. O aberatie.
Saracii actori! Au jucat foarte bine pentru o asemenea prostie. Un episod Scooby Doo, sau o alta varianta, mai fantastica, mult mai proasta, a filmului ”Le fabuleux destin d'Amélie Poulain”. Amélie avea totusi o muzica mai diversificata si mai buna.

A fost o sala de cinema arhiplina la un film care fara reclama datorata nominalizarilor la premiile Oscar nu ar fi avut niciodata atat succes! Pe buna dreptate filmul a castigat Oscarul! Sau nu? Cine stie... adica unele aspecte ale filmului precum a face dragoste cu acea creatura intr-o camera de apartament plina cu apa de la robinet ma fac sa mi pun serioase semne de intrebare. Nu mai spun de faptul in sine:)) acela de a te iubi cu un amfibian, whatever, poate sunt lucruri care ma depasesc. Oricum ma bucur ca a castigat acest film Oscarul, e ceva deosebit, diferit de filmele sociale care au tot primit premiul Oscar in ultimii ani.

Mesajul filmului: cand nu are cine sa ti-o traga e bun si Aquaman care app are puteri magice. Hai sa fim seriosi. E doar o parere, nu va agitati degeaba. ✌✌

Am dat nota 3- pentru cã mi-a plãcut coloana sonorã. Altfel, aș fi dat nota 1- pentru cã mai puțin nu se poate !

Pierdere de timp, un film dezgustator, pe final am si adormit la el si tare ma bucur

Un film supraevaluat din punctul meu de vedere, fara mare valoare cinematografica.

Rasplatita cu 4 premii Oscar, meritate sau nemeritate?

◼The Shape of Water este o noua creatie a lui Guillermo del Toro, care scoate din imaginatia lui inca o poveste ciudata si diferita, dar ..
Acel dar de la sfarsit l-am lasat acolo singur deoarece am niste probleme, nu foarte mari, dar sunt..

◼Cum ne obisnuieste del Toro, el scoate inca o poveste nu foarte dramatica, dar foarte linistita si fara multe rasturnari de situatie, iar uneori previzibila .

◼Nu se compara cu Pan's Labyrinth, care este o capodopera. Shape of Water e un film foarte bun, o poveste de dragoste dintre 2 suflete care simt, care se inteleg prin semne si prin atingeri. Avem femeia cu dizabilitati care nu vorbeste, dar si creatura care are trasaturi asemanatoare cu Creature from the Black Lagoon, dupa cum a declarat del Toro, dupa cum se si observa. A fost un vis din copilaria lui del Toro dupa cum a declarat chiar daca a fost acuzat de plagiat pentru nu stiu ce detalii si scene...

◼E un film bun, dar nu de 10 nici macar 9..E un film intre 8 si 9..
La actorie domina Sally Hawkins, care face o treaba perfecta si face tot ce putea din acest rol. Dar nu avea sanse in fata lui Frances McDormand, care a meritat pe deplin .Michael Shannon e un actor care merita bagat mai mult in seama deoarece e un actor care stie ce face si o face foarte bine. Octavia Spencer si ea foarte buna ca de obicei.

◼Eu raman la Thre Billboards, pentru mine a fost peste The Shape Of Water, dar cel din urma a avut ceea ce se numeste in ultimii ani la premiile Oscar, a avut echilibru intre rase, a fost corect politic din multe puncte de vedere.

◼Si daca ne luam dupa aceste criterii, dupa care se voteaza mai nou, inseamna ca a meritat. A meritat toate premiile.
La cadre, imagini, coloana sonora, a fost foarte reusit.
Un film in care domina verdele.

◼Si sper ca in viitor sa dispara aceste criterii dupa care se aleg castigatorii in ultimii ani..
Oscarul nu e emisiune de cazuri umanitare. E despre arta cinematografica si despre batalia dintre filmele cele mai bune, nu despre ce e corect politic.

#8️⃣.5️⃣#

Am vazut acest film pentru ca i s-a facut atata reclama si pentru ca e un candidat serios la oscarurile de anul asta. Nu m-am asteptat la ceva remarcabil si bine am facut. Nu ar fi de mirare daca ar lua chiar si premiul cel mare, la cate bazaconii am vazut castigand in ultimii ani. Va reamintesc Moonlight sau Birdman, printre altele. In rest, un film mediocru, plin de nazbatii fantastice, o poveste de dragoste fadă și fără vlagă, un amfibian recalcitrant, dar pasionat de sex :)))))). O muta urătă, dar intreprinzatoare. Un personaj negativ alb, fara doua degete. Un final de doi lei. O prostioara fantastica de vazut si de uitat rapid.

The Shape of Water este genul de film care emotioneaza foarte tare, mi-a placut

Este un film remarcabil mai ales prin stilul clasic,retro pe care il emana plus fantezia romantica care predomina si explodeaza la final. Nu degeaba este nominalizat la Oscar, chiar ar trebui sa il castige dar nu cred ca se va intampla asta avand in vedere ce mizerii s-au facut in ultimii ani la Oscar.A castigat Leul de Aur deja si merita cu prisosinta si Oscarul, este facut impecabil,scene regizate impecabil,nu vorbim de prea multe efecte pe calculator, o coloana muzicala retro fantastica si o atmosfera clasica dark de nota 11.Merita Oscarul dar probabil alte interese politice vor face sa nu castige.

Foarte bun, romantic, plin de emotie si metafore, un film care nu este pt fanii Spiderman sau Avengers, nu sunt ei in stare sa inteleaga....Forma Apei...sau poate sunt pt ca filmul acesta emana caldura si iti arata iar cat de rai si dusmanosi sunt unii oameni si ce sanse sau ce lucruri pierdem daca vrem sa distrugem ceva sau pe cineva mai ales cand stim ca acel ceva sau cineva ne este mult superior...

Un film oda, care ne arata a cata oara ca monstrii de fapt suntem noi, oamenii, orbiti de pozitii inalte,putere si bani.

PS: 5.3.18 ora 13 revin cu o completare, eu am scris duminica acest review inainte de Oscar si acum am aflat ca a castigat Oscarul...Sa imi mai zica cineva ca nu ma pricep la filme.Lasati-o pe aia cu politicul ca o dati in CTP :)
Si, ca de obicei, astept cativa papagali, fani Marvel sau Starwars sa ma voteze negativ :) Omul de serviciu care da voturi negative indiferent de cum si ce se comenteaza are acceptul meu,hai dai bice man!

Un film cu o idee intersanta si o coloana sonora buna,dar cu siguranta ca nu merita atatea nominalizari la oscar,sunt curios cate va castiga,oricum nu l-as revedea,dar pentru idee si mesaj ,merita o vizionare !

Un film cu o poveste interesanta ( pentru un film,nu si pentru viata reala ) Tine privitorul langa ecran,insa nu e unul prea impresionant.Si desi e bine realizat nu il vad sa castige Oscarul pentru cel mai bun film.Sally Hawkins in schimb are sanse sa castige Oscarul pentru Cel mai bun rol feminin.

Da, este un film bun, cu care să omori 2 ore într-o seară de weekend. Dar nu am văzut strălucirea, țâșnirea, unicitatea. Nimic special în această peliculă - altfel bine făcută, situată peste medie, însă cam atât.
Există un element ce se vrea original, dar nu este: dragostea dintre un om şi... "altceva". Până la urmă, este chiar interesantă ideea, dar felul cum arată omul amfibie, care joacă rolul lui "altceva" este unul respingător. Sentimentul pe care l-am încercat de la un capăt la celălalt al filmului a fost unul de repulsie fată de acea creatură. Personal mi se pare aproape imposibil ca cineva să poată fi atras de asa ceva de la bun început, necondiționat, cum este prezentat în film. Poate dacă ar fi fost treptat, ar fi fost mai plauzibil, dar instinctual vorbind pare mai mult o forțare de scenariu. În schimb, atmosfera creată, mijloacele folosite, jocul actorilor, sunt în regulă - cu excepția unor scene care puteau lipsi. La ce a folosit să ni se arate cum se masturbează tipa aia, sau la ce a folosit filmarea goliciunii ei, nu am înţeles. Nu am văzut utilitatea acestor scene, sau a alteia când unul din personaje se culcă cu nevastă-sa, iar nouă ne este prezentat fundul tipului cum se mișcă sacadat. Ca să înțelegem ce de aici?

Nu sunt pudic, dar e vorba de rostul, utilitatea, relevanța unor scene într-un film care se vrea a fi un elogiu adus iubirii, un munte de romantism îmbinat cu parfum de basm într-o lume tot mai ignorantă. De vină este probabil, aceeași goană după ideea de a șoca, de a veni cu ceva nou, surprinzător, ca şi cum o astfel de abordare poate tine loc de valoare de creație. Aşa cum s-a mai scris aici, filmul e plin de clișee, este previzibil, iar asta înlătură dorința spectatorului de a afla ceea ce urmează, crescându-i interesul şi aprecierea, pentru că știe ce urmează, iar farmecul se dizolvă. Pentru că da, un farmec există, iar acesta este subliniat de coloana sonoră. La sfârșit afli că ai avut de a face cu un basm, e greu de făcut vreo trimitere cu viaţa reală, vreo paralelă, aşa că redevii copil privind acest film...

Să fim serioși, nu e film de Oscar.După "Call Me by Your Name", despre care am scris aici https://www.cinemagia.ro/filme/call-me-by-your-name-1257539/review-451503/gaseste-review/#reviewContainer451503, acest film este o nouă dovadă că premiile Oscar nu mai sunt un pretext de valoare şi bun simt artistic, ci o redută ușoară pentru producții aflate departe de nivelul de altădată, dar care vor să compenseze cu ideea de surprinzător, controversat, un amestec de vulgar, nefiresc, șocant şi obraznic, pe alocuri.

Rămân la părerea că acest lucru se întâmplă din cauza lipsei de inspirație, capacității creatoare reduse. Pe principiul: ce era de spus, s-a cam spus până acum în acest domeniu. Oare?

O poveste...asadar celor care le plac/le mai plac povestile sa mearga, LA CINEMA.

excelent+ha-ha-ha:“Ne vom aminti mereu de acest an drept anul în care bărbaţii au eşuat atât de tare că femeile au început să se întâlnească cu peşti”, Jimmy Kimmel gazda ceremoniei Oscarurilor 2018.

Vizionand acest film, la un moment dat, o ciudata senzatie mi-a retezat orice sansa de a ma lasa vrajit de un basm in cel mai pur stil Guillermo del Toro. Ideea ca urmaresc un lanced dar reincalzit La La Land (2016), mi-a transformat acest posibil vis, intr-un cosmar. Nu sunt similitudini de ordin scenaristic sau regizoral intre cele doua, nu aceste detalii mi-au starnit starea de tulburare, ci modul in care se construieste o poveste cosmetizata intr-un semi-muzical, pseudo-muzical cum il cataloghez eu. Faptul ca include multe inserturi cantate sau dansate, poate nu ar fi trimis spre un anumit gen, insa vine de nicaieri o scena in care Elisa, (Sally Hawkins), se porneste in a-si canta replicile. Un indiciu evident ca echipa ce a lucrat la realizarea de fata a luat in serios muzicalul.
Realizarea lui Del Toro, efectiv nu era capabila sa isi umple singura spatiul intrucat istoria de amor, una extrem de superficiala, nu aprofundeaza nimic din ceea ce inseamna dezvoltarea unei relatii intre doua ... entitati o sa le numesc pentru a nu putea fi acuzat de discriminare. Gaselnita regizorala pentru a definitiva intregul proiect a fost atunci introducerea in cuprins a diferitelor trimiteri catre alte realizari pe care predecesorii colegi de breasla ai regizorului, ni le-au lasat ca mostenire. Trucul este din ce in ce mai folosit in filmele recente ce vin de la Hollywood, ajungand acum sa para un cliseu deranjant. The Shape o Water contine toata gama de trimiteri pe care un produs cinematografic o poate cuprinde. Imaginile explicite din The Little Colonel (1935), Hello Frisco, Hello (1943) sau Sun Valley Serenade (1941) ce se vad la televizor sunt sustinute de elemente cheie ce fac conexiuni usor de identificat cum ar fi: papucii rosii din The Wizard of Oz (1939) ori The Red Shoes (1948) ori din ambele, depinde pana unde vreti sa mergeti cu retrospectiva, dansul cu matura care aminteste si el de un episod marca Fred Astaire in Royal Wedding (1951) sau creatura insasi, o replica imbunatatita a celui din Creature from the Black Lagoon (1954). La toate astes mai adaugi similitudinile naratiunii din Beauty and the Beast, atat clasicul lui Cocteau cat si versiunile ulterioare, incluzand-o aici chiar si pe cea Disney, plus The Little Mermaid (1989) si obtii "noul film", acest Forma Apei.
Pana si muzica inclusa in coloana sonora este una omagiala. Doua nume sunt prezentate cu majuscule pentru a putea fi citite de toti: Glenn Miller si Benny Goodman. Pe langa cei doi, filmul mai cuprinde si interpretarea lui Andy Williams.
Riscand sa par incoerent, trebuie sa aduc unele lamuriri de ce de exemplu in Gardienii Galaxiei (2015) introducerea muzicii retro am gasit-o exceptionala, pe cand aici doar o alta modalitate de a continua citarile din marii clasici. Gardienii se adresa unui public extrem de tanar si isi avea actiunea proiectata in viitor. Prezenta unor melodii din anii '70 a fost una intentionata si destul de nefireasca, insa avea un scop educativ. De multe ori mi-a fost dat sa ascult piesa Come And Get Your Love a celor de la Redbone si un copil aflat prin preajma sa recunoaca in ea simbolul filmului lui preferat. Cat de mare le e surprinderea tinerelor fiinte atunci cand le explici ca piesa a fost lansata in 1974. Pur si simplu ii vezi ca nu par capabili sa inteleaga cum ceva atat de vechi poate sa fie fain si sa le placa. Iar respectiva piesa nu e singurul exempu de pe acea coloana sonora. Comparativ, filmul de fata cuprinde acelasi fel de trimiteri muzicale catre melodii clasice, insa o face pentru ca asa ii cere scenariul. Sunt piese ce se ascultau la acea vreme si chiar daca unele erau ceva mai timpurii, nu inseamna nimic. Oricum filmul isi plaseaza actiunea in trecut, deci muzica e normal sa fie una de demult. Ea nu mai are valoare educativa intrinseca. Se confunda cumva cu recuzita si decorul. Adica pe nimeni nu intereseaza ce tip de televizor e cel la care se vad imaginie din filmele clasice, decat daca e un cunoscator si un pasionat al unor astfel de antichitati. Noi stim doar ca e vechi si asta ne e suficient.
Love Story-ul pe langa ca nu se dezvolta mai lanseaza si ideea gresita in mintea unora ca bestiile aici sunt oamenii. Nimic mai eronat. Elisa este si ea un om si nu poate fi catalogata ca o bestie. In film este blamata o anumita mentalitate, nu oameni sau rase luati la gramada. Felul de a gandi si de a te comporta, plin de prejudecati rasiale ori sociale, impart oamenii in monstrii si ingeri. Discursul cu fiinta care e un zeu, un dumnezeu, e la fel de lipsit de sens ca cel cu bestiile. Aptitudinile si abilitatile dincolo de cele umane, nu transforma o vietate intr-o divinitate. In fond, se hraneste vanand si a fost tinuta in lanturi de oamenii gata sa o sacrifice. Nimic divin in asta.
O interpretare anume, mi-a captat atentia si mi-a dat de gandit. Ce ar fi daca, tot ceea ce am vazut, a fost un vis al Elisei? Indicii sunt pretutindeni. De la inceputul oniric, in care frumoasa adormita pluteste in lumea somnului si pana la apa ce pare a fi sub putearea printesei fara voce - noua noastra Ariel, trimitere la Mica Sirena. Interesanta aceasta perspectiva de a decoda produsul cinematografic si una chiar spectaculoasa. Mult mai profunda fata de realitatea in care am judecat eu filmul, explicandu-mi rational faptul ca picaturile de apa raspund comenzilor Elisei printr-un transfer de abilitati de la omul amfibie la femeia cu care a intrat in contact. Sau poate fi si un alt moment artistic, fara valoare simbolica, introdus de dragul spectacolului, cum e si bucata muzicala ce intrerupe deodata cursivitatea naratiunii.
Per total, un film colorat in nuante marine. Verdele este filtrul predominant in toate imaginile si indeamna la calm si profunzime. Rosul e exact opusul, del Toro rasturnand valorile calde ale acestor doua nuante. Tot ce e rosul e incertitudine in film. Vestile proaste vin de pe telefonul rosu aflat pe biroul lui Richard, (Michael Shannon) desi acolo sunt 3 telefoane in culori distincte. Elisa, apare permanent in haine din gama culorii verzi, se imbraca in rosu atunci cand isi pierde speranta iar scena sfarseste cu ea plangand. Productiile lui Guillermo del Toro au toate o aparenta unica si aceasta ultima realizare nu putea face exceptie.
Concluzie: Cu multe imprumuturi si cu personaje care evolueaza prea repede, pelicula nu ne lasa timp de a ne indragosti de nici unul dintre personaje ei. Hipnotic prin colorit, basmul pentru oameni mari se regaseste in aceeasi forma in multe alte realizari precedente. Prea multe chiar. In afara creaturii, care e si ea una de imprumut, efectele speciale nu mai propun altceva memorabil. Nu tu incursiune in lumea subacvatica, nu tu transformari spectaculoase. Cateva luminescente si, din ce deslusim din limbajul semnelor, o deschizatura secreta din care la momentul oportun, se iteste placerea. Ar mai fi de discutat de fetishul pantofilor si cum un accesoriu vestimentar, singurul care e definitoriu ca uman pentru cineva lipsit de grai asa cum e Elisa, in scena finala este pierdut, semn ca nu mai e nevoie de el. Transformarea a inceput si este ireversibila. Nota 7,33. Ramane, pana la urma un film de recreere.

O drama din care putem extrage nenumarate intelesuri. Conditia umana se refuleaza si transcende, in final, spre alte "lumi". Primirea unei noi suflari de viata din partea divinitatii readuce calmul protagonistei, filmul incheindu-se intr-o nota optimista.

Nu stiu ce aveti!! Filmul chiar NU este rau....Da,recunosc ca nu prea merita Oscarul,mai mult Best Picture poate...dar merita vazut. Sincer chiar nu mi se pare "cel mai prost film"sau chestii de genul....filmul are o poveste frumoasa,actori destul de buni si expresivi si o coloana sonora buna. Sincer, cred ca ar fi avut mai mult succes daca l ar fi facut in spaniola,ca celelalt film"El laberinto del fauno"(mie mi ar fi placut mai mult:)) Si apropo,nu stiu de ce majoritatea spuneti ca are un final previzibil. Chiar NU e previzibil....Eu i as da un 7,7 spre 8....Dar sa nu uitam ca gusturile se discuta;)

Nota 6.5. Destul de plictisitor nu as recomanda acest film decât daca nu aveti altceva de vazut.

Cel mai bun film pe care l-am vazut in ultimii ani, de la "Whiplash" incoace. Pt detractorii filmului: cei care spun ca e plagiat, ar trebui sa vada "Hellboy" unde Abe Sapiens este precursorul omului-amfibie din TSOW, iar cei care-l acuza de bestialiatte sunt cei mai idioti dintre toti , pt ca omul-amfibie este un zeu, nu un animal. Filmul este un basm pt adulti, o fantezie atat de bine realizata, de la scenariu, echipa de actori pana la compozitia cadrelor, montaj si efecte, care nu ar fi putut parea reala daca era realizata de altcineva decat de un mare artist ca del Torro.

Cel mai penal film...regret ca mi-am pierdut timpul cu acest film....Nu recomand!!!

Un film care demonstreaza ca Hollywoodul inseamna prostituie dpdv cinematografic.Actorii sub orice critica.Cei care vorbeau in rusa se cunoastea ca nu au nicio treaba cu limba rusa ..Ideea filmului este departe de facea Del Torro in Labirintul lui Pan, Scenariul este de o bulibaseala sinistra..O pierdere de timp , nu ca m-as fi asteptat la altceva.Singurul lucru bun din film a fost muzica.

Cu atatea nominalizari si premii, ma asteptam sa fie ceva foarte bun si am ramas complet dezamagita, sau poate nu e genul de film care sa fie pe gustul meu. Totusi am reusit sa il urmaresc pana la capat.

Văzând filmul, deodată... ceva m-a trimis la filmul „Amelie” al lui Jean-Pierre Jeunet. Poate personajul Elisei, ori decorul... Cert e că după vizionare am descoperit un articol în franceză în care Jeunet îl acuză pe Del Toro de plagiat. Iar Toro îi răspunde că...s-a lăsat influențat de Terry Gilliam. Dincolo de asta : filmul mi se pare supralicitat. Partea a doua are un ritm comercial, chiar cu clișee.

După toate aberațiile de filme din ultima vreme, acesta a fost minunat!

Plictiseala mare parca m am uitat la un film romanesc unde acțiunea se întâmplă în reluare. Practic are început și sfârșit, cuprinsul lipsește cu desăvârșire.

Fara prea multe bla bla bla ca mai jos, un film de nota 5.

O poezie de-a dreptul. O poveste frumoasa, sensibila si neobisnuita de dragostre intre 2 protagonisti imperfecti. 2 suflete singure si pierdute care se regasesc si nu vor sa se mai desparta, acolo unul pentru altul cand celalat are nevoie.
Si acum ca am terminat cu filosofia asta, revenind la generalitatea filmului, cum am mai spus, un adevarat poem. Transmite extrem de multa emotie frumoasa, ceea ce e un lucru ce nu multe filme il pot reusi. Cu siguranta isi merita locul printre nominalizarile la cel mai bun film, actrita din rolul principal, de asemenea. Nu e un film pentru oricine totusi si necesita rabdare dar totusi nu plictiseste. Are un parcurs lent dar care nu te enerveaza ci te lasa sa te bucuri de-un decor si-o muzica bine alese. Aparent este filmul cu cele mai multe nominalizari, sa vedem cate din ele si ia.

Un film supraestimat, în care atmosfera încărcată istorică este redată foarte bine, dar atât. E un film destul de simplu.

Nu stiu daca va lua vreun premiu Oscar , dar mie mi-a placut foarte mult...iar actrita din rolul principal a fost foarte buna...despre muzica, ce sa mai spun. Insa o mica precizare: sunt sigur ca fanii filmelor Marvell nu -l vor aprecia...nu e genul lor.

Un film foarte bun,cu o poveste interesantă,efecte bune si interpretări pe măsură,recomand tuturor!

Unele gusturi mai simandicoase s-ar putea simti ofensate de simplitatea scenariului, sau de schema clasica a plotului, lipsita de ambitii inovative.
Da exista atata puritate si gratie in aceasta simplitate, incat ar fi pacat sa ratam bucuria unui basm metaforic.

Pastrand, desigur, tiparul standard al infruntarii dintre bine si rau, povestea pune pe tapet o combinatie exotica, pe deplin reusita: "creatura" e delicioasa, induioasatoare in vulnerabilitatea ei, si dotata corespunzator cu o componenta de supranatural necesara happy-endului; fata fara glas, aluzie subtila la cenusaresele dezmostenite de soarta, reabiliteaza puterea inimii, si victoria ei asupra creierelor reci.
Ici colo, cate un element de suspans, cateva portrete caricaturale, replici cu haz, muzici de coloratura si un strop de adrenalina, intregesc tesatura.

Fara mari pretentii de originalitate, filmul spune doar ca iubirea e limbajul universal al creatiei si esenta, care transcede toate formele ei. Dar o face inspirat, tandru, cu gingasie si umor.
De vazut fara prejudecati, mofturi sau aroganta. Cu suflet si ochi de copil.
Recompensa garantata.

Nimic deosebit la acest film. O poveste care nu m-a impresionat deloc, dar interpretarea lui Sally Hawkins este una foarte buna.

Nu prea m-a dat pe spate acest film.....sper sa nu fiu rautacios dar nu a fost pe gustul meu !!!

Frumusețea acestui film este darul lui Del Toro de a spune povești fantastice, pline de romantism cu personaje excelent conturate, totul invaluit de muzica aleasa.

“Unable to perceive the shape of You, I find You all around me. Your presence fills my eyes with Your love, It humbles my heart, For You are everywhere.”
La unsprezece ani dupa splendoarea intitulata "Labirintul lui Pan" Guillermo del Toro o comite din nou: inca un film minunat care imbina fantasticul cu realul, inca o poveste spusa frumos, o poveste care sa te faca sa iubesti cinematograful pentru ca pune in valoare resursele nelimitate de care dispune cea de-a saptea arta. "The shape of water" a castigat deja Leul de aur la Venezia si sper din tot sufletul sa produca surpriza la Oscaruri si sa "razbune" un pic din mizeria de anul trecut atunci cand minunatul "La la land" a pierdut cea mai importanta statueta doar pentru ca nu era "politically correct".

Nu am vazut acest film. Imi plac filmele regizate de el. Labirintul lui Pan este aproape o capodopera iar filmul Pacific Rim este un film cheesy insa este constient ca este cheesy. Sper sa nu imi irosesc timpul.

Foarte frumos filmul ,foarte mult mi-a placut .Filmul este o frumoasa poveste de dragoste ,si nu m-am plictisit deloc pe parcursu vizionarii ,mi-a placut de la inceput pana la sfarsit .Recomand! A luat si oscar pentru cel mai bun film al anului

Frumusel!Atmosfera impecabil redata,povestea emotionanta si plina de metafore si coloana sonora superba.De admirat ce descurcarete si intuitive erau femeile de serviciu pe vremea aia,ca altfel de unde ar fi ghicit Eliza ca ,,The Asset" era asa de iubitor de oua fierte...

Natura ne vindeca, ne regenereaza, insa majoritatea oamenilor doresc sa o distruga, detestand ceea ce nu pot concepe, exploatand ceea ce le poate aduce castig. Cei care, datorita unei sensibilitati aparte, doresc sa se bucure si sa protejeze natura miraculoasa, sunt priviti drept ciudati, drept incompleti,drept slabi, lipsindu-le rapacitatea caracteristica omenirii.
The shape of water este un film despre iubirea dintre doua entitati incompatibile ca forma, dar atat de similare sufleteste. Povestea lor este spusa foarte frumos de imaginatia lui Guillermo del Toro, un regizor aparte.

Chiar daca in general nu sunt un fan al majoritatii filmelor de fictiune, fantastice si asa-zis s.f., care in marea lor majoritate au un caracter pe care eu il consider de STRICT EFECT PUR COMERCIAL, de data aceasta pot spune cu certitudine ca acest film desi este conceput tot pe baza unei fictiuni, a fost nu numai foarte bine realizat, dar are si un foarte pronuntat continut psihologic profund UMANITAR, emotionant. Totodata este si un film destul de complet, deoarece daca in prima lui parte realizatorii au reusit intr-un mod stralucit sa-i ataseze in plus si o nota semnificativa de mister, in special in partea a-2-a a lui a fost adaugat si suspansul atasat intr-un mod evident laudativ unei actiuni din ce in ce mai captivante !
Foarte bune interpretarile actoricesti in special ale lui Sally Hawkins in rolul Eliza, dar si ale Octaviei Spencer in rolul Zelda si nicidecum in ultimul rand a lui Michael Shannon in rolul maleficului Strickland ! Guillermo del Toro, realizeaza si el o regie si o poveste de foarte inalta tinuta artistica !
In consecinta, un film foarte bun, caruia ii acord o nota de 8,3-8,5 si 8 stele CU PLUS !

Așteptăm un astfel de film in care totul este frumos gradat in intensitate.

"De cand eram mic am fost fidel monstrilor, am fost salvat de ei, deoarece cred ca monstrii sunt sfintii protectori ai imperfectiunilor noastre, iar ei permit, si incarneaza posibilitatea vietii si a esecului" spunea Guillermo del Toro in al sau discurs dupa ce a castigat Globul de Aur pentru cel mai bun regizor.

Privind The Shape of Water, m-am simtit ca in copilarie, atunci cand mama mea imi spunea povesti de dragoste, basme. Iubirea chiar poate invinge tot, iar iubirea poate exista si in cele mai ciudate forme. Culorile alese in film sunt spectaculoase si se potrivesc filmului ca o manusa.

Sally Hawkins livreaza posibil cea mai buna performanta a sa, drept Elisa, o orfana ce nu poate vorbi, deorece corzile ei vocale i-au fost taiate cand era mica. Aceasta lucreaza drept curatatoare la o facilitate, iar del Toro ne arata cat de simpla era viata acesteia, deoarece Elisa facea acelasi lucru in fiecare zi: se trezea la o ora fixa, se masturba, mergea la serviciu, venea acasa si asa decurgeau toate zilele, pana cand ea intalneste o creatura, intitulata "The Asset".

Formand o legatura frumoasa cu aceasta creatura, ce era abuzata in facilitate, se decide sa o scoata de acolo. La inceput nu este ajutata, nici macar de omul ce ii era vecin: "Aceasta creatura nu este nici macar umana" spunea Giles (RIchard Jenkins); "Daca nu o ajutam, asta inseamna ca nici noi nu suntem" - Elisa (Sally Hawkins); un dialog superb.

Elisa se indragosteste de creatura, intr-un stil specific "Frumoasa si Bestia". Scena ce mi-a dat piele de gaina si totodata una dintre cele mai poetice scene la care am asistat in ultimii ani, este cea a dansului, in alb-negru. Nu vreau sa stric experienta si va recomand sa priviti filmul si va veti convinge singuri.

Coloana sonora este exceptionala, datorita lui Alexandre Desplat. Scuze Hans Zimmer, dar pe mine aceasta coloana m-a cucerit. The Shape of Water este un film de o creativitate uimitoare, del Toro este un adevarat artist.

The Shape of Water este o experienta magica si recomand sa va scufundati in ea.

Fără să vrea del Toro cu o altă versiune de Frumoasa și Bestia adoarme Academia care surprinsă de acest fapt ,se trezește să acorde premii.

Frumoasa parabola dar dusa la extrem!! Nu e film de Oscar după umila mea părere.

După Labirintul lui Pan, luându-și probabil inspirație din basme clasice precum Frumoasa și Bestia, Mica Sirenă sau Cenușăreasa, Guillermo del Torro a creat un nou basm, o poveste nemuritoare.

Deși în esență este un film de dragoste, The Shape of Water prezintă elemente din toate stilurile cinematografice. Are același aer gotic întâlnit și în alte filme ale regizorului. În plus, este de multe ori foarte amuzant, însă exact atunci când trebuie să fie, nimic forțat. Are și câteva scene mai gory care ar putea să se încadreze într-un film horror (dar nu este deloc un film horror în rest). Surprinzătoare este și o bucată de musical dinspre finalul filmului. Filmată în alb-negru, pare un tribut adus filmelor de epocă și este scena mea preferată din film. Să nu uit și de coloana sonoră excelentă, care abundă de muzică jazz.

Guillermo del Torro este într-adevăr un regizor deosebit. Stilul său unic de a face filme este de multe ori atât de captivant încât îți vine să treci cu vederea orice imperfecțiune și așa se întâmplă și de data aceasta.

The Shape of Water nu e un film care să fie înțeles de toată lumea, dar este un film curajos și care cu siguranță îi va impresiona pe cei care îl vor privi cu o minte deschisă.

Filmul The Shape of Water este o parabolă despre iubirea dintre o femeie mută și visătoare și o stranie creatură amfibiană. În această poveste cu accente retro,impresionant filmată, singurii prieteni ai Elizei Esposito,personajul principal al filmului - interpretată de talentata Sally Hawkins - sunt un vecin gay şi o colegă de culoare. Nu lipseşte însă suspansul,minuţios dozat de Guillermo del Toro.
A fost declarat cel mai bun film la cea de-a 74-a ediţie a Festivalului de la Veneţia.
.