Părerea criticului
Copiii din anii '90 lăsau fotbalul, pititea sau elasticul când se făcea ora Ştrumfilor (pe atunci erau ştrumfi, nu ştrumpfi). Ei bine, puştii de-atunci sunt adulţii de-acum, iar The Smurfs/Ştrumpfii nu prea are ce să le ofere. Filmul poate fi o posibilitate de distracţie, în schimb, pentru prichindeii mici şi foarte mici, care se vor amuza la giumbuşlucurile puşlamalelor albastre.
Nouă ni s-a părut că filmul merge pe reţeta lui Alvin şi veveriţele (cu mai puţine cântece piţigăiate): ia câteva fiinţe mici şi puse pe şotii şi fă-le să interacţioneze cu oameni în toată firea (şi un pic mai serioşi decât ar trebui). Ăsta e şi cazul în Ştrumpfii, în care şase dintre simpaticele creaturi ajung în New York după ce, urmărite de vrăjitorul Gargamel (Hank Azaria), dau peste un portal activat de luna ştrumfească (adică albastră). Ştrumfii vor fi ajutaţi de Patrick (Neil Patrick Harris) şi Grace (Jayma Mays, din serialul Glee), un cuplu de new-yorkezi care-şi vor vedea viaţa dată peste cap de simpaticii intruşi albaştri.
Tocmai pentru că este destinat celor mai mici dintre spectatori, filmul 3D va fi prezentat şi în versiune dublată. Noi aşa l-am şi văzut şi spunem în continuare că vocile originale sunt extrem de importante într-un film de animaţie, chiar dacă echipa de actori români s-a descurcat mai mult decât onorabil.
Din păcate Ştrumpfii nu poate fi considerat un film pentru întreaga familie, din moment ce adulţii vor bâţâi des din picior urmărind aventurile albastre de pe ecran. Gargamel este prea prost pentru a fi vreo clipă un adversar de temut pentru ştrumfi, iar problemele personajelor umane sunt tratate expeditiv, ca să lase cât mai mult loc pentru urmăriri 3D, vrăji ineficiente, replici precum "s-o ştrumfim de-aici" şi aşa mai departe. Bineînţeles, flmul vorbeşte suficient despre prietenie, încredere şi loialitate pentru ca după genericul de final să ai despre ce vorbi cu cel mic. Dacă nu ai aşa ceva în dotare, verifică programul cinematografelor pe Cinemagia, cu siguranţă găseşti alternative mult mai interesante decât Ştrumpfii...
Cu excepţia câtorva efecte care chiar arată bine, 3D-ul nu aduce mare lucru poveştii, producătorii uitând şi de această dată să ofere spectatorilor "adevăratul" 3D, adică obiecte care "ies" din ecran. Ştrumfii în schimb sunt bine realizaţi, pur şi simplu îţi vine să întinzi mâna spre ecran, să iei unul şi să-l duci acasă... Este şi o scenă în film în care ştrumfii provoacă prăpăd într-un magazin de jucării: o dată ce-i văd copiii, fiecare vrea unul pentru acasă. Îi înţelegem foarte bine...
Nouă ni s-a părut că filmul merge pe reţeta lui Alvin şi veveriţele (cu mai puţine cântece piţigăiate): ia câteva fiinţe mici şi puse pe şotii şi fă-le să interacţioneze cu oameni în toată firea (şi un pic mai serioşi decât ar trebui). Ăsta e şi cazul în Ştrumpfii, în care şase dintre simpaticele creaturi ajung în New York după ce, urmărite de vrăjitorul Gargamel (Hank Azaria), dau peste un portal activat de luna ştrumfească (adică albastră). Ştrumfii vor fi ajutaţi de Patrick (Neil Patrick Harris) şi Grace (Jayma Mays, din serialul Glee), un cuplu de new-yorkezi care-şi vor vedea viaţa dată peste cap de simpaticii intruşi albaştri.
Tocmai pentru că este destinat celor mai mici dintre spectatori, filmul 3D va fi prezentat şi în versiune dublată. Noi aşa l-am şi văzut şi spunem în continuare că vocile originale sunt extrem de importante într-un film de animaţie, chiar dacă echipa de actori români s-a descurcat mai mult decât onorabil.
Din păcate Ştrumpfii nu poate fi considerat un film pentru întreaga familie, din moment ce adulţii vor bâţâi des din picior urmărind aventurile albastre de pe ecran. Gargamel este prea prost pentru a fi vreo clipă un adversar de temut pentru ştrumfi, iar problemele personajelor umane sunt tratate expeditiv, ca să lase cât mai mult loc pentru urmăriri 3D, vrăji ineficiente, replici precum "s-o ştrumfim de-aici" şi aşa mai departe. Bineînţeles, flmul vorbeşte suficient despre prietenie, încredere şi loialitate pentru ca după genericul de final să ai despre ce vorbi cu cel mic. Dacă nu ai aşa ceva în dotare, verifică programul cinematografelor pe Cinemagia, cu siguranţă găseşti alternative mult mai interesante decât Ştrumpfii...
Cu excepţia câtorva efecte care chiar arată bine, 3D-ul nu aduce mare lucru poveştii, producătorii uitând şi de această dată să ofere spectatorilor "adevăratul" 3D, adică obiecte care "ies" din ecran. Ştrumfii în schimb sunt bine realizaţi, pur şi simplu îţi vine să întinzi mâna spre ecran, să iei unul şi să-l duci acasă... Este şi o scenă în film în care ştrumfii provoacă prăpăd într-un magazin de jucării: o dată ce-i văd copiii, fiecare vrea unul pentru acasă. Îi înţelegem foarte bine...
