Părerea criticului
Ben Stiller, Vince Vaughn şi Jonah Hill (plus Richard Ayoade, pentru savoare "exotică") într-un film co-scris de Seth Rogen? Ce putea să meargă rău? Ei bine, iată că această colaborare dintre câteva nume foarte populare ale comediei îţi amintesc de vorba aceea cu "tonul face muzica": când înlocuieşti umorul cu bancuri porcoase şi pe deasupra trânteşti nişte "spermă" de extraterestru, obţii The Watch.

Nu mă înţelege greşit, filmul regizat de Akiva Schaffer are momentele lui bune şi probabil o să te facă să râzi de câteva ori, dar umorul nu foarte original este înecat într-o mare de bancuri obscene a căror poantă nu-i decât cine ştie ce cuvânt pescuit la repezeală din dicţionarul de argou. The Watch se poate lăuda şi cu cea mai neruşinată avalanşă de product placement văzută în ultimii ani la cinema. Cred că până şi eu o să cumpăr la Costco de acum înainte...

Prima oară când am auzit premisa, aceasta părea plină de potenţial: patru indivizi dintr-o suburbie americană sunt daţi peste cap de moartea unui angajat al supermarketului local, descoperit dezmembrat, jupuit şi plin de o substanţă verde. Evan (Ben Stiller), care printre altele este şi directorului supermarketului respectiv, jură să-l descopere pe criminal şi, când poliţia se dovedeşte a fi cam neajutorată în faţa problemei (ca şi bancurile româneşti, comediile americane sunt pline de poliţişti cretini), organizează "extra pază-n cartier" (în sfârşit o traducere inspirată, în ciuda apostrofului nejustificat): un grup de patru inşi care vor să se asigure că nimic rău nu li se va întâmpla vecinilor.

Dacă ai văzut trailerul, cam ştii că The Watch combină comedia forţată cu o consistentă direcţie SF: suburbia este atacată de extratereştri şi normal că numai pe umerii celor patru habarnişti stă viitorul întregii omeniri. De aici urmează o însăilătură de situaţii furate de prin alte filme şi ţinute laolaltă de aţa albă şi subţire a unor bancuri care mai degrabă ratează ţinta decât o nimeresc.

Faptul că The Watch vine atât de curând după The Dictator, Ted şi Băiatu' tatii nu face decât să strice premierei de vineri: toate explorează acelaşi tip de umor (Dictatorul aruncând şi nade satirice), dar o fac mai inspirat. Şi dacă zic că Băiatu' tatii e mai bun decât Extra' pază-n cartier, îţi cam dai seama care e nivelul...