Comentarii Comentează
  • cezarika21
    pe 09 Martie 2017 16:12
    Lunecând pe ritmurile frenetice ale muzicii de jazz, personajele filmului ”Thoroughly Modern Millie” aduc publicului nostalgic un strop din farmecul Americii anilor '20, ani în care lumea, proaspăt ieșită din tăvălugul Primului Război Mondial, începea să privească cu optimism către viitor. Oamenii se săturaseră de război, de moarte și de lipsuri și căutau iarăși dragostea, etalând un spirit de revoltă față de comportamentul social mult prea chibzuit din perioada antebelică.

    ”Thoroughly Modern Millie” este, alături de ”The Sting” (1973) și ”The Great Waldo Pepper”, un omagiu nostalgic adus de cineastul George Roy Hill unei perioade de avânt tehnico-economic și intelectual fără egal în istoria contemporană. Filmele lui Hill reconstituie cu veridicitate o atmosferă romantică cu personaje vii, în care răul, chiar dacă nu dispare în totalitate, este mult estompat și satirizat într-un mod plin de savoare.

    Personajul central al filmului, Julie Andrews, captează interesul publicului încă de la început prin spiritul său vesel, combinat cu muzicalitatea bine cunoscută și cu plutirea în pași de dans. Simți cum ești luat de mână și introdus într-o zbenguială încântătoare, în care pierzi treptat noțiunea timpului, savurând plăcerea spectacolului muzical ce se derulează pe ecran. Timp de două ore și mai bine părăsim lumea reală pentru a intra într-o lumea imaginară de care ne-am despărțit inevitabil odată cu maturizarea noastră. ”Thoroughly Modern Millie” este unul dintre ultimele muzicaluri clasice ale cinematografiei americane și totodată unul dintre cele mai distractive.
  • Iulidesprefilme
    pe 08 Martie 2017 22:09
    Filmul muzical american își cântă ultimele teme clasice, își dansează ultimii pași de step...peste câțiva ani, acest gen se schimbă radical, se revoluționează, intră într-o altă epocă sau etapă a devenirii sale (vezi Cabaret, Poveste din Cartierul de Vest, New York-New York, Tot acest jazz...) Cât mai joacă, dansează, cântă celebra Julie Andrews cred că putem vorbi de un muzical clasic...deși ceva elemente de modernizare deja se întrevăd și în partiturile ei...Dacă Julie, ca de obicei, umple ecranul , aici avem plăcerea de a cunoaște un James Fox, tânăr, exuberant, o Mary Taylor Moore inocentă, încă neexpresivă, o Carol Channing explozivă, cuceritoare, un John Gavin sobru, impetuos, un Pat Morita- asiatic complotist...în fine, subiectul e cu de toate: figuri suspecte, complot, încurcături sentimentale, scene comice, travestiuri...una peste alta, filmul merită văzut...! E distractiv !
  • cosmin742000
    pe 08 Martie 2017 09:23
    O comedie muuzicala foarte buna , cum se faceau odata si azi nu se mai fac