Când frumusețea devine intimidare: despre dorință, ego și disconfort în Too Beautiful for You (1989)
Există filme care te seduc. Și există filme care te pun într-o poziție incomodă, aproape defensivă. Too Beautiful for You, regizat de Bertrand Blier, nu vrea să fie iubit. Vrea să fie înțeles – sau măcar acceptat ca o oglindă neplăcut de sinceră a dorinței.
Frumusețea care nu mai e un avantaj
Un bărbat de succes (Gérard Depardieu), căsătorit cu o femeie superbă (Carole Bouquet, într-o frumusețe aproape sculpturală), se îndrăgostește de secretara lui – o femeie obișnuită, vulnerabilă, imperfectă (Josiane Balasko). Pe hârtie, pare o provocare morală simplă. În realitate, Blier refuză să o transforme într-o dramă romantică sau într-o satiră comodă. Nu există justificări clare. Nu există explicații psihologice didactice. Există doar o atracție care sfidează logica socială. Și aici începe disconfortul.
Filmul sugerează – fără să o spună explicit – că frumusețea poate deveni o formă de intimidare. Că perfecțiunea rece creează distanță. Că uneori nu alegem ceea ce e „mai bun”, ci ceea ce ne face să ne simțim mai puțin vulnerabili.
Dorința nu e democratică
Alternanța dintre alb-negru și culoare, dialogurile teatrale, aproape artificiale, și ritmul deliberat inegal creează un spațiu instabil. Nu știi dacă asculți confesiuni reale sau proiecții. Nu știi dacă asişti la un fapt sau la o memorie.
Depardieu nu joacă virilitatea sigură pe sine. Joacă frica. Joacă confuzia masculină în fața propriei dorințe. Iar asta e poate cel mai interesant lucru din film: fragilitatea masculină expusă fără protecție. Carole Bouquet devine aproape un simbol – frumusețea ideală, inaccesibilă emoțional. În schimb, Josiane Balasko e carne, ezitare, umanitate. Nu e o competiție estetică. E o competiție de vulnerabilitate. Blier pare să spună că atracția nu e despre perfecțiune. E despre confort psihologic.
De ce mă irită puțin… și de ce îl respect
Filmul are momente de cinism aproape misogin. Unele scene sunt intenționat prelungite până la limita iritării. Stilul teatral creează o distanță emoțională care nu te lasă să te atașezi complet. Și totuși. Îl respect pentru că nu caută simpatia publicului. Nu oferă morală. Nu încearcă să facă personajele „plăcute”. Nu simplifică. Este un film care își asumă riscul de a fi antipatic.
De ce Rating 8 ? Pentru că filmul provoacă, rămâne, creează discuție. Și, mai ales, îți destabilizează certitudinile. Too Beautiful for You nu m-a emoționat în sens cald. Nu m-a făcut să iubesc personajele. Dar m-a pus pe gânduri despre ceva foarte inconfortabil: cât din dorință ține de estetică și cât ține de ego? Cât din alegerile noastre sunt despre iubire și cât sunt despre frică? 8 este pentru curajul ideii și pentru ambiguitatea asumată. Nu e un film care îți dă plăcere. E un film care îți dă neliniște.
Și uneori, în cinema, neliniștea valorează mai mult decât confortul.
⭐⭐⭐⭐⭐⭐⭐⭐
Rating by Laura Hărăbor: 8/10 – foarte bun ! Un film provocator, imperfect, inteligent și suficient de inconfortabil încât să merite văzut.
PS! Frumusețea nu garantează nimic. Nici în viață, nici în cinema.Poate de aceea m-a tulburat filmul acesta – pentru că îndrăznește să spună că dorința e mai puțin despre estetică și mai mult despre frică. Iar frica, oricât am evita-o, e mereu sinceră.
blackmore
pe 23 Decembrie 2019 22:52
Aceasta capodopera este franceza nu americana, americanii nu ar fi in stare sa faca asa ceva
cosmin742000
pe 26 Noiembrie 2011 20:33
Un film E X T R A O R D I N A R , M A G N I F I C, nu am mai vazut pana acum un film dupa o astfel de idee , SUPERORIGINAL filmul , cu multe elemente moderniste , interpretat maginific , si scoate-ti SUA de la tara , americanii nu ar fi avut cum sa faca asa un film in 89 ., filmul este francez.
Există filme care te seduc. Și există filme care te pun într-o poziție incomodă, aproape defensivă. Too Beautiful for You, regizat de Bertrand Blier, nu vrea să fie iubit. Vrea să fie înțeles – sau măcar acceptat ca o oglindă neplăcut de sinceră a dorinței.
Frumusețea care nu mai e un avantaj
Un bărbat de succes (Gérard Depardieu), căsătorit cu o femeie superbă (Carole Bouquet, într-o frumusețe aproape sculpturală), se îndrăgostește de secretara lui – o femeie obișnuită, vulnerabilă, imperfectă (Josiane Balasko). Pe hârtie, pare o provocare morală simplă. În realitate, Blier refuză să o transforme într-o dramă romantică sau într-o satiră comodă. Nu există justificări clare. Nu există explicații psihologice didactice. Există doar o atracție care sfidează logica socială. Și aici începe disconfortul.
Filmul sugerează – fără să o spună explicit – că frumusețea poate deveni o formă de intimidare. Că perfecțiunea rece creează distanță. Că uneori nu alegem ceea ce e „mai bun”, ci ceea ce ne face să ne simțim mai puțin vulnerabili.
Dorința nu e democratică
Alternanța dintre alb-negru și culoare, dialogurile teatrale, aproape artificiale, și ritmul deliberat inegal creează un spațiu instabil. Nu știi dacă asculți confesiuni reale sau proiecții. Nu știi dacă asişti la un fapt sau la o memorie.
Depardieu nu joacă virilitatea sigură pe sine. Joacă frica. Joacă confuzia masculină în fața propriei dorințe. Iar asta e poate cel mai interesant lucru din film: fragilitatea masculină expusă fără protecție. Carole Bouquet devine aproape un simbol – frumusețea ideală, inaccesibilă emoțional. În schimb, Josiane Balasko e carne, ezitare, umanitate. Nu e o competiție estetică. E o competiție de vulnerabilitate. Blier pare să spună că atracția nu e despre perfecțiune. E despre confort psihologic.
De ce mă irită puțin… și de ce îl respect
Filmul are momente de cinism aproape misogin. Unele scene sunt intenționat prelungite până la limita iritării. Stilul teatral creează o distanță emoțională care nu te lasă să te atașezi complet. Și totuși. Îl respect pentru că nu caută simpatia publicului. Nu oferă morală. Nu încearcă să facă personajele „plăcute”. Nu simplifică. Este un film care își asumă riscul de a fi antipatic.
De ce Rating 8 ? Pentru că filmul provoacă, rămâne, creează discuție. Și, mai ales, îți destabilizează certitudinile. Too Beautiful for You nu m-a emoționat în sens cald. Nu m-a făcut să iubesc personajele. Dar m-a pus pe gânduri despre ceva foarte inconfortabil: cât din dorință ține de estetică și cât ține de ego? Cât din alegerile noastre sunt despre iubire și cât sunt despre frică? 8 este pentru curajul ideii și pentru ambiguitatea asumată. Nu e un film care îți dă plăcere. E un film care îți dă neliniște.
Și uneori, în cinema, neliniștea valorează mai mult decât confortul.
⭐⭐⭐⭐⭐⭐⭐⭐
Rating by Laura Hărăbor: 8/10 – foarte bun ! Un film provocator, imperfect, inteligent și suficient de inconfortabil încât să merite văzut.
PS! Frumusețea nu garantează nimic. Nici în viață, nici în cinema.Poate de aceea m-a tulburat filmul acesta – pentru că îndrăznește să spună că dorința e mai puțin despre estetică și mai mult despre frică. Iar frica, oricât am evita-o, e mereu sinceră.