Părerea criticului
Nu există titlu mai aşteptat pe micile ecrane decât această resuscitare a celebrului Twin Peaks, difuzat în România la începutul anilor '90. Sezonul trei, care poate deja fi văzut pe HBO, s-a lansat zilele trecute în lumea întreagă, oferind o revenire într-unul din cele mai temute şi fascinante universuri fictive. Iată mai jos ce ţi-ar putea plăcea la această nouă incursiune a lui David Lynch în astmosfera terifiantă din serialul-cult.
Cele două episoade difuzate arată că David Lynch, de această dată regizorul tuturor celor 18 episoade ale noii serii, nu are de gând să recurgă la concesii pentru a-şi "acomoda" publicul din prezent. Twin Peaks este acelaşi mic oraş din nord-vestul Statelor Unite unde locuitorii îşi duc vieţile banale până când, ei bine, vieţile lor nu mai sunt banale deloc. Un detaliu pe care fanii primelor două sezoane îl vor aprecia din plin: majoritatea personajelor vechi trec prin cadru, oferind informaţii despre ceea ce s-a întâmplat în Twin Peaks în ultimii 25 de ani.
Dar noul sezon nu reuşeşte doar să-i atragă pe fanii cu ştate vechi, ci oferă cel puţin două direcţii noi, misterioase şi extrem de incitante. Noul sezon părăseşte Twin Peaks şi ne arată o investigaţie dintr-un oraş din South Dakota, unde o bibliotecară a fost ucisă, iar principalul suspect este chiar directorul liceului din oraş. Evident, această crimă nu e deloc ca celelalte investigate în mica secţie de poliţie dintr-o localitate unde toată lumea cunoaşte pe toată lumea.
În acelaşi timp, în New York, un student priveşte la nesfârşit o structură din plexiglas şi metal înconjurată de camere de luat vederi. Structura este goală, dar nu a fost întotdeauna aşa. Lynch îşi domină spectatorul cu lungi cadre nemişcate ale structurii, jucându-se cu mintea lui şi făcându-l să-şi dorească o terifiantă apariţie. În acelaşi timp Dale Cooper (Kyle MacLachlan) primeşte veşti de la Laura Palmer în Camera Roşie...
Unul dintre cele mai eficiente detalii la Twin Peaks, sezonul trei, este faptul că întreg sezonul a fost realizat independent de aşteptările împărţirii în episoade. Episoadele nu se termină cu un punct culminant menit să-i facă pe spectatori să aştepte cu sufletul la gură următoarea difuzare. Absenţa acestei practici patetice adoptate de o multitudine de producţii mediocre realizate la Hollywood nu face decât să sublinieze evidenţa: Twin Peaks este în altă ligă, iar acest lucru este la fel de valabil acum ca şi cu 25 de ani în urmă.
Serialul rezolvă unele din semnele de întrebare lăsate în aer de finalul sezonului anterior şi, deşi este clar că o bună parte din scene nu sunt nimic altceva decât excese ludice ale unui Lynch gata să se joace din nou cu spectatorii, faptul că "harta" serialului este populată cu noi elemente fixe ajută la orientarea în spaţiul misterios, până acum lipsit de repere. Ştim că Dale Cooper este prizonier în Camera Roşie. Ştim că dublul său (interpretat lugubru de un acelaşi MacLachlan cu plete negre şi haine de piele) este liber, în lumea reală, şi gata de orice pentru a rămâne acolo. Mai ştim că graniţa dintre cele două lumi este fluidă şi că orice manifestare bizară poate fi o intruziune sau o evadare dintr-un spaţiu în celălalt. Acestea sunt detalii care ajută la interpretarea evenimentelor, fără să le ştirbească prin nimic din mister.
Poate că mulţi nu au aşteptări mari de sezonul trei: Hollywood-ul ne-a dezamăgit de prea multe ori cu "ciorbele reîncâlzite" şi regizori revenind la un univers fictiv fără să îşi dea seama că îl prezintă unui alt public. Noul sezon nu va mulţumi pe toată lumea, dar garantăm că puţini vor fi cei care, după vizionarea primelor două episoade, nu-şi vor dori să-l vadă şi pe al treilea.
Cele două episoade difuzate arată că David Lynch, de această dată regizorul tuturor celor 18 episoade ale noii serii, nu are de gând să recurgă la concesii pentru a-şi "acomoda" publicul din prezent. Twin Peaks este acelaşi mic oraş din nord-vestul Statelor Unite unde locuitorii îşi duc vieţile banale până când, ei bine, vieţile lor nu mai sunt banale deloc. Un detaliu pe care fanii primelor două sezoane îl vor aprecia din plin: majoritatea personajelor vechi trec prin cadru, oferind informaţii despre ceea ce s-a întâmplat în Twin Peaks în ultimii 25 de ani.
Dar noul sezon nu reuşeşte doar să-i atragă pe fanii cu ştate vechi, ci oferă cel puţin două direcţii noi, misterioase şi extrem de incitante. Noul sezon părăseşte Twin Peaks şi ne arată o investigaţie dintr-un oraş din South Dakota, unde o bibliotecară a fost ucisă, iar principalul suspect este chiar directorul liceului din oraş. Evident, această crimă nu e deloc ca celelalte investigate în mica secţie de poliţie dintr-o localitate unde toată lumea cunoaşte pe toată lumea.
În acelaşi timp, în New York, un student priveşte la nesfârşit o structură din plexiglas şi metal înconjurată de camere de luat vederi. Structura este goală, dar nu a fost întotdeauna aşa. Lynch îşi domină spectatorul cu lungi cadre nemişcate ale structurii, jucându-se cu mintea lui şi făcându-l să-şi dorească o terifiantă apariţie. În acelaşi timp Dale Cooper (Kyle MacLachlan) primeşte veşti de la Laura Palmer în Camera Roşie...
Unul dintre cele mai eficiente detalii la Twin Peaks, sezonul trei, este faptul că întreg sezonul a fost realizat independent de aşteptările împărţirii în episoade. Episoadele nu se termină cu un punct culminant menit să-i facă pe spectatori să aştepte cu sufletul la gură următoarea difuzare. Absenţa acestei practici patetice adoptate de o multitudine de producţii mediocre realizate la Hollywood nu face decât să sublinieze evidenţa: Twin Peaks este în altă ligă, iar acest lucru este la fel de valabil acum ca şi cu 25 de ani în urmă.
Serialul rezolvă unele din semnele de întrebare lăsate în aer de finalul sezonului anterior şi, deşi este clar că o bună parte din scene nu sunt nimic altceva decât excese ludice ale unui Lynch gata să se joace din nou cu spectatorii, faptul că "harta" serialului este populată cu noi elemente fixe ajută la orientarea în spaţiul misterios, până acum lipsit de repere. Ştim că Dale Cooper este prizonier în Camera Roşie. Ştim că dublul său (interpretat lugubru de un acelaşi MacLachlan cu plete negre şi haine de piele) este liber, în lumea reală, şi gata de orice pentru a rămâne acolo. Mai ştim că graniţa dintre cele două lumi este fluidă şi că orice manifestare bizară poate fi o intruziune sau o evadare dintr-un spaţiu în celălalt. Acestea sunt detalii care ajută la interpretarea evenimentelor, fără să le ştirbească prin nimic din mister.
Poate că mulţi nu au aşteptări mari de sezonul trei: Hollywood-ul ne-a dezamăgit de prea multe ori cu "ciorbele reîncâlzite" şi regizori revenind la un univers fictiv fără să îşi dea seama că îl prezintă unui alt public. Noul sezon nu va mulţumi pe toată lumea, dar garantăm că puţini vor fi cei care, după vizionarea primelor două episoade, nu-şi vor dori să-l vadă şi pe al treilea.
