In primul rand, titlul mi se pare neinspirat ales, el e o canalie egoista si aroganta, iar ea o gasculita care nu-l cunoaste deloc, iubeste doar o himera. Unde e iubirea, deci ? In intalnirile alea de cateva ore care constau in tavaleli prin camere de hotel ? Apoi, servitudinea ei, umilinta. Am oroare de femeile astea care se lasa calcate in picioare, se multumesc cu cate putin si asteapta ca un catel sa-i arunce stapanul cate un oscior din cand in cand. Sigur, pe vremuri lumea gandea altfel. Femeile erau supuse, obisnuite sa stea in umbra barbatului, desi, slava Domnului, au fost si femei care si-au facut un nume in multe domenii. Si iubirea pentru copil, pentru care i-am admirat perseverenta cu care s-a luptat sa obtina numele nemernicului. Pana si aici a esuat. Cum sa spui ca-ti iubesti copilul si totusi sa nu-l vezi suferind langa tine, cand nu mai exista nimic altceva sa-ti solicite atentia ? Si de ce n-a luat masuri cand afla ?? Asa parinti, mai bine lipsa.
Asta nu e iubire, e prostie din partea ei; caci din partea lui, e doar iubire de sine. I-as fi dat o nota mai mare, dar prea m-a lasat cu o stare de frustrare, de neputinta. Ei i-as fi dat niste palme sa se trezeasca la realitate. Practic a dormit pe ea cea mai mare parte din viata.
Asta nu e iubire, e prostie din partea ei; caci din partea lui, e doar iubire de sine. I-as fi dat o nota mai mare, dar prea m-a lasat cu o stare de frustrare, de neputinta. Ei i-as fi dat niste palme sa se trezeasca la realitate. Practic a dormit pe ea cea mai mare parte din viata.