Ce nedreapta e viata, Helmut Berger a fost considerat multi ani cel mai frumos barbat din lume.Talentul sau a fost modest.Aici e in rolul unui gay psihopat, dar rolul ar fi cerut un actor mai péformant, asa ca e usor pentru Charles Aznavour, mare talent, sa il puna in umbra.
sabinalin
pe 01 Martie 2022 15:21
Un barbat frumos si seducator, un adevarat Casanova, genul de care cele mai multe dintre femei se indragostesc la prima vedere fara sa constientizeze, decat cand e prea tarziu, ce se ascunde in spatele aparentelor. O femeie tanara si frumoasa care il zareste pe barbatul frumos si seducator intr-un moment dramatic, ,,s-au vazut, s-au placut, ce ramane de facut,, numai ca nu-i deloc simplu asa cum sugereaza cantecul, dimpotriva, ,,viata e complexa si comporta multe aspecte,,. Un politist asa cum destul de rar se intalneste in viata reala, genul profesionist pana in maduva oaselor, inzestrat cu un spirit al dreptatii iesit din comun, stie si simte ca se va intampla ceva rau si decide sa treaca la actiune fiind constient de faptul ca legea are slabiciunile sale.
O poveste simpla si percutanta din vremuri in care depresia nu era inca la moda, cel putin nu in aceasta parte a Europei. Conteaza in primul rand senzatiile, privirile, tacerile, relatiile care se stabilesc intre personaje, cu deosebire cele principale. E insa, mai presus de toate, un film de actori. Helmut Berger, un austriac cunoscut mai ales din filmele regizate de Luchino Visconti, sarmant si periculos intr-un rol care i-ar fi venit manusa lui... Alain Delon. Virna Lisi, una dintre splendorile cinematografiei italiene la acea vreme, in plenitudinea frumusetii si farmecelor sale, 35 de ani in anul premierei. Si, pentru mine cea mai interesanta aparitie, marele sansonetist armean al Frantei, unicul Charles Aznavour, desi a jucat in multe filme il vazusem pana acum doar interpretandu-l excelent pe personajul balzacian mos Goriot, si aici e bun in rolul politistului fara teama si fara prihana.
O poveste simpla si percutanta din vremuri in care depresia nu era inca la moda, cel putin nu in aceasta parte a Europei. Conteaza in primul rand senzatiile, privirile, tacerile, relatiile care se stabilesc intre personaje, cu deosebire cele principale. E insa, mai presus de toate, un film de actori. Helmut Berger, un austriac cunoscut mai ales din filmele regizate de Luchino Visconti, sarmant si periculos intr-un rol care i-ar fi venit manusa lui... Alain Delon. Virna Lisi, una dintre splendorile cinematografiei italiene la acea vreme, in plenitudinea frumusetii si farmecelor sale, 35 de ani in anul premierei. Si, pentru mine cea mai interesanta aparitie, marele sansonetist armean al Frantei, unicul Charles Aznavour, desi a jucat in multe filme il vazusem pana acum doar interpretandu-l excelent pe personajul balzacian mos Goriot, si aici e bun in rolul politistului fara teama si fara prihana.