Un borghese piccolo piccolo (1977)

Alberto Sordi da stralucire fiecarui film in care joaca.Mai ales cand scenariul este bun

O tragicomedie de excepție în care Alberto Sorți joacă rolul unui tată hiperprotector cu fiul său cam natang si face tot posibilul pentru a facilita intrarea fiului său pe un post la un minister desi tânărul absolvent terminase studiile de contabilitate cu note modeste. Tatăl întruchipează tipul individului obișnuit să se descurce pe cai neortodoxe, de la încălcarea regulilor de circulație până la disprețuirea subalternilor dar si lingusirea fata de superiorii care l-ar putea ajuta pe fiul său să ajungă pe cai necinstite contabil la minister desi la concursul care se organizează participă zeci de mii de absolvenți din toată țara. În ciuda convingerilor sale religioase, tatăl se înscrie si in Ordinul Masonilor fiind convins că aceștia il vor ajuta pe tânărul Mario sa obtina subiectele pentru examen. Desi acțiunile tatălui au succes, ghinionul sau de ce nu soarta se răzbuna, fiul său fiind ucis accidental în timpul unui jaf la o bancă, exact în dimineata concursului. Urmarea tragediei se axează pe încercările tatălui de a identifica autorul crimei si a se răzbuna alături de preocupările legate de însumarea fiului si îngrijirea soției rămasă paralizată în urma șocului veștii uciderii lui Mario. Parabola filmului este ca necinstea atrage dupa sine repercusiuni dramatice iar finalul il prezinta pe bătrân ramas singur si dupa decesul soției ca pe un justițiar care continua sa urmărească si alti indivizi considerati periculoși. Un film bun, un amestec de comedie si dramă, specific maestrului Alberto Sordi.