O poveste simpla si emotionanta, cu un actor cunoscut , argentinian, vazut si prin alte filme.
kipp
pe 21 Ianuarie 2017 09:42
Unul din cele mai bune filme, pe care le-am vizionat de la o vreme incoace. de o sensibilitate subtilă, umor inteligent, povestea nu e chinezească, e una omenească. Personajul principal, un paradox de calități și defecte laolaltă, fac din el un omuleț ursuz, antipatic la prima vedere, dar plin de bunătate, si pe parcurs, aflăm că duce în suflet un bagaj de dureri și sensibilități înduioșătoare. dulapul cu jucărele de sticlă și cu poza mamei lui apar ca un obiect ușor ridicol în adorația unui bărbat cum e Roberto, am putea crede ca mama a fost cea mai importanta persoana prezenta (fizic) in viata lui, dar aflăm că e un dar al inimii, de fapt, nici nu a cunoscut-o vreodată.
Chinezul Jun apare mai mult in film ca un simbol, el nu este atat de exploatat ca personalitate, nu aflăm despre el decat informații de bază, pe care, oricum, le-am văzut. el este de fapt, o provocare în viața lui Roberto, apare ca să îi clarifice anumite aspecte: ca o anumită femeie frumoasă, decentă și care îl iubește sincer, merită atenția lui, află despre el insuși că e capabil, in limitele lui desigr, de multă dăruire, altruism și bunătate, află că dulapul inchinat mamei lui e doar un obiect și că oamenii prezenți ne umplu viețile, află că e un om vertical, curajos (în incidentul cu polițistul nesimtit) și mai ales, află că poveștile ridicole, pe care le colecționează sunt reale, și că viața lui e la fel de tristă /veselă/ciudată la fel ca atâtea mii.
imi place mult acest actor, Ricardo Darin, este extrem de expresiv, cu trasaturi faciale combinate, un soi de amerindian cu niste ochi albastri, o privire apasatoare, dintr-un chip vulturesc.
Chinezul Jun apare mai mult in film ca un simbol, el nu este atat de exploatat ca personalitate, nu aflăm despre el decat informații de bază, pe care, oricum, le-am văzut. el este de fapt, o provocare în viața lui Roberto, apare ca să îi clarifice anumite aspecte: ca o anumită femeie frumoasă, decentă și care îl iubește sincer, merită atenția lui, află despre el insuși că e capabil, in limitele lui desigr, de multă dăruire, altruism și bunătate, află că dulapul inchinat mamei lui e doar un obiect și că oamenii prezenți ne umplu viețile, află că e un om vertical, curajos (în incidentul cu polițistul nesimtit) și mai ales, află că poveștile ridicole, pe care le colecționează sunt reale, și că viața lui e la fel de tristă /veselă/ciudată la fel ca atâtea mii.
imi place mult acest actor, Ricardo Darin, este extrem de expresiv, cu trasaturi faciale combinate, un soi de amerindian cu niste ochi albastri, o privire apasatoare, dintr-un chip vulturesc.