Intr-o dimineata calda de iulie, facandu-si o cruce mare, luandu-si la revedere de la prieteni si incalecand, el, Mihai, cel care nu s-a considerat niciodata un mare motociclist, cel de cade ca musca-n curba fara sa stie ce l-a lovit, caruia ii e frica de viteza, nu stie sa puna genunchiul jos sau sa polizeze scaritele, care face cu placere un ocol de o suta de kilometri ca sa evite cinci kilometri de nisip, el, urcat in saua motocicletei pe nume Doyle, pleaca intr-o calatorie.
Ar trebui sa ajunga, calare pe Doyle, daca il ajuta bunul Doamne-Doamne, timp de patru luni cel putin, pana in Mongolia si inapoi, vreo douazeci si sase de mii de kilometri si trece prin Ucraina, Rusia, Mongolia, Kazakhstan, Kyrgyzstan, Tajikistan, Uzbekistan, Turkmenistan, Azerbaijan, Georgia, Armenia, Turcia, Bulgaria, si daca nu mai are chef de mers… Romania.
