Un mondo d'amore (2002)

Fascinatia lui Aurelio Grimaldi pentru regizorul, scriitorul si poetul italian Pier Paolo Pasolini s-a concretizat in 3 opere cinematografice : Nerolio, Rosa Funzeca (remake dupa filmul lui Pasolini, Mamma Roma) si Un mondo d'amore. Filmat in alb-negru si cu o imagine prelucrata in laborator astfel incat sa redea atmosfera anilor '49, Un mondo d'amore e un poem in imagini in care Grimaldi surprinde sensibilitatea, idealismul si timiditatea exacerbata a tanarului, pe atunci, Pasolini. E delicios momentul interogatoriului la inceputul filmului, cand anchetatorul ignorant, care n-a auzit in viata lui de Andre Gide, il intreaba pe martorul adolescent : "Arpegi. N-ai auzit de Arpegi ?" Acuzat de coruptie de minori si acte obscene, oprobiul public il alunga din oras. Familia il sustine, mai putin tatal, care arunca vina asupra mamei ce l-a cocolosit excesiv. Nu numai ca nu-i reproseaza nimic din faptele sale, insa femeia a carei unica ratiune de a fi e Pier Paolo il si insoteste la Roma. E un moment de cotitura in viata viitorului regizor, pentru ca Roma e locul in care Pier Paolo ia contact cu cinematografia in studiourile Cinecitta, si totodata incepe sa scrie. Iar restul e istorie.