Cred și sper să nu mă înșel, este primul film la care comentariile sunt mult mai bune decât filmul în sine. Pesemne că a trezit câteva nostalgii unora de pe aici, filmul nu trezește dramatismul așteptat, ba chiar tratează supeficial povestea și se scurtcircuitează singur, fără sens, de cîteva ori, deși oricum nu există vreo conexiune între scenete. Totul se petrece în sânul unei familii de retardați, artiști eșuați și domnișoare bătrâne, dintre care cei mai normali sunt fix Kotov, soția și fiica lor. Mai există și câteva elemente extrem de neinspirate precum rătăcitul de serviciu care căuta o localitate care nu exista și care apare periodic ca să ne ducă în alt registru, iar dacă motivul de a-l folosi pe tot parcursul este doar partea finală, e tragic; se mai adaugă și aici soarele ăla umblător prin casă, care arde apoi copaci, bla bla. Nu își avea locul un element SF aici... Iar filmul nu înduioșează atât de mult..ba mai degrabă e de apreciat atitudinea de lider și de erou a lui Kotov, care știe că se duce la moarte, știe cu ce scop s-a întors amantul soției și alege să se ducă cu ei, dovedind o ideologie patriotică extrem de puternică a comunismului bolșevic.
Iulidesprefilme
pe 30 Aprilie 2019 11:48
Un film surprinzător marca Nikita Mihalkov, apreciat de Academia de Film Americană cu Oscar la categoria Cel mai bun film străin al anului 1994...
carmen_angelus_romila
pe 05 Septembrie 2018 09:54
Filmul, o poveste consistenta si plina de dramatism petrecuta in Rusia intre cele doua razboaie mondiale, are parte de o regie si o interpretare de exceptie al binecunoscutului Nikita Mikhalkov.
borisvultur
pe 16 Martie 2018 22:50
O lume cehoviană invadată de drapele roșii și de portretul lui Stalin. Drama se construiește gradat, prin detalii sugestive, în timp ce un soare portocaliu fuge pe râu, prin oraș, ca o premoniție funestă.. Plutește un mister tragic, până la plecarea insidioasă din final.
pst35
pe 27 Iunie 2014 22:40
Actorii au jucat fff bine, povestea din spatele filmului emotionanta, in schimb filmul in sine nu a reusit sa-mi transmita emotia pe care o asteptam, per total merita vazut.
cezarika21
pe 13 Decembrie 2013 11:47
Dedicat tuturor "celor care au fost arşi de soarele Revoluţiei", acest film relatează întâmplările petrecute într-o duminică de vară în familia colonelului Serghei Kotov, vechi bolşevic, erou al Marii Revoluţii din Octombrie, prieten apropiat al lui Stalin şi victimă a Marii Epurări Staliniste din anii '30. Acţiunea întregului film se petrece într-o singură zi - de la răsăritul şi până la apusul soarelui -, fiind precedată şi urmată de câte o secvenţă care se petrece într-un apartament de la Moscova.
"Soare înşelător" e un film tulburător, un strigăt de revoltă împotriva unei lumi ticăloase în care voinţa nedreaptă a unei persoane puternice este ridicată la rangul de lege, călcând în picioare valorile umane gen prietenia, loialitatea sau dreptatea. Deşi nu este evocat în mod direct, "Soarele Revoluţiei" nu poate fi altcineva decât tovarăşul I.V. Stalin. În fiecare moment al filmului se simte stilul elegant al regizorului Nikita Mihalkov, cu subtilităţi psihologice, momente care combină discuţii lungi cu tăceri profunde şi cu subînţeles, antiteza între frumuseţea naturii şi sentimentele meschine ale protagoniştilor. Mihalkov nu dezvăluie adevărul de la început, lăsând spectatorii să-l ghicească treptat şi să înţeleagă fiecare după puterea lui motivaţiile personajelor.
Interpretările actorilor sunt admirabile, trăirile lor fiind ascunse şi relevate doar printr-un gest subtil. Colonelul idealist şi sincer (care apără bunurile poporului în secvenţele de început în care armata voia să calce cu tancurile ogorul însămânţat cu grâu) este pus în antiteză cu ticălosul care pătrunde deghizat în casă şi cântă aria „Vesti la Giubba” din opera Pagliacci de Ruggero Leoncavallo (o operă în care clovnul Canio o ucide din răzbunare pe iubita lui, Nedda, şi pe amantul acesteia, Silvio), recitând apoi o poveste în care-şi relatează viaţa şi în care inversează numele personajelor. Alături de Nikita Mihalkov, Oleg Menşikov şi Ingeborga Dapkunaite, iese în evidenţă şi Nadia Mihalkova (fiica regizorului) în rolul unei fetiţe simpatice care devine martora inocentă şi apoi victima nevinovată a unei lumi ticăloase, la fel ca băieţelul din filmul "La vita è bella".
Încununat cu Marele Premiu al Festivalului de Film de la Cannes (1994) şi cu Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin, "Soare înşelător" este unul dintre cele mai bune filme ale lui Nikita Mihalkov, apropiindu-se de perfecţiunea "Piesei neterminate pentru pianină mecanică".
lili22
pe 10 Iunie 2013 21:25
Nu ne strica sa il revedem daca l-am vazut, ceea ce am facut acum 3-4 ani, era pe you tube.Nu e la nivelul "Pianinei mecanice" , dupa mine cel mai bun film al lui Mihalkov.Dar e un film superb, cu actori extraordinari.Scena dansului cancan e cea care mi-a placut cel mai mult.
Sunt curioasa daca tvr va programa si partea a doua, ce cadere, ce catastrofa de film, 50 milioane euro irosite pt. un film care a rulat cu sali goale.
morometeb
pe 26 Mai 2013 19:31
"Omul are mereu de ales, Marusia. Poti sa vorbesti... poti sa taci... poti sa pleci... poti sa stai..."
cosmin742000
pe 24 Iunie 2012 09:26
Cei care zic despre acest film ca este cel mai pun al lui Mikhalkov , fara indoiala nu au vazut Urga , sau Barbierul din Siberia . Acesta este un film excelent regizat , magistral jucat , dar caruia ii cam lipseste un subiect ( iar in cazul meu si o traducere decenta)
sabinalin
pe 05 Noiembrie 2011 08:23
Asa cum literatura rusa ii are pe Dostoievski si Tolstoi, cinematografia ii propune la nivel mondial pe Tarkovski si Mihalkov. TVR Cultural are o initiativa laudabila: in cadrul emisiunii "Intalnirea de vineri seara" prezinta noua filme regizate de marele regizor Nikita Mihalkov. Am doua amendamente. Primul e legat de ora la care e programata emisiunea. Mult mai indicate ar fi orele 20.00 sau 21.00 pentru ca numarul celor care ar urmari aceste filme remarcabile are creste. Al doilea il priveste pe domnul Radu F. Alexandru. Nu-i contest priceperea in materie de film, desi personal l-as prefera pe CTP in postura de prezentator, dar ar fi bine daca n-ar mai "povesti" pelicula inainte de vizionare scazandu-i astfel din impact. Revenind la "Soare inselator", nici ca se putea un debut mai nimerit pentru acest ciclu. Filmul prezentat la Cannes si incununat cu Oscarul pentru cel mai bun film strain e sfasietor, un strigat impotriva mizeriei umane. Nu stii ce sa admiri mai intai: scenariul excelent scris, regia eleganta si neostentativa, jocul admirabil al actorilor. Nikita Mihalkov nu e numai un mare regizor ci si un foarte bun actor, l-am vazut recent si in "Siberiada", iar Oleg Mensikov si Ingeborga Dapkunaite sunt la randul lor la superlativ. Revelatia este Nadia Mihalkova, fiica regizorului si in viata reala, care depaseste cu mult stadiul de copil jucaus si simpatic. Cartea "1001 filme de vazut intr-o viata" omite filmele regizate de Nikita Mihalkov. Ce nedreptate!
sylver67
pe 20 Mai 2011 22:28
Stie cineva unde pot gasi acest film ? L-am cautat si nu am reusit sa il gasesc nicaieri.
caluser
pe 07 Martie 2011 15:41
Un film la superlativ dureros de trist si in acelasi timp o incantare pentru suflet....
aayana
pe 14 Ianuarie 2011 16:44
Scena cu tatăl şi fiica în barcă, plutind pe râu, este de-a dreptul înduioşătoare. Tată şi fiică în realitate, sentimente reale pe ecran. Veridic, convingător. Un om ca Serghei Cotov nu avea cum să fie vinovat de ceva. El şi-a slujit ţara, a luptat pentru drepturile omului de rând, s-a apropiat de popor. În acel moment, nu mai era de folos nimănui. Puterea a trecut pe mâna celui care a jucat marioneta. Un film profund. Să vedem ce zice partea a doua.
Şi nu în ultimul rând, puştoaica e adorabilă. Incredibil cât de naturală e, nimic nu pare fals în interpretarea ei.
Marie_Antoinette
pe 11 Noiembrie 2010 11:18
un film extraordinar. merita vazut... ar putea fi rezumat astfel: „Tovarăşii de drum”, precum Kotov, care credeau că puterea trebuie să revină poporului, nu erau decît nişte idealişti periculoşi care trebuiau lichidaţi din momentul în care puterea a fost obţinută.
de observat
- scopul operatiunii de instruire a populaţiei de catre Aparare civila în vederea unui caz real de atac cu gaze, nu este altul decat pustiirea plajei de care, acum, se bucura un singur om – şeful grupului de voluntari civili.
- scena finala in care Kotov este stalcit in bataie - avea să înţeleagă în maşină, după ce este bătut şi asistă la uciderea camionagiului bramburit, că ideea în numele căreia luptase era în realitate momeala cu care nişte criminali cîştigaseră sprijinul popular. Plîngînd, înţelege că nu mai are nici un sens să-l sune pe „tovarăşul” Stalin şi că nu există nici o neînţelegere la mijloc.
pe 19 Aprilie 2007 10:53
Dupa parerea mea, cel mai bun film al lui Mihalkov!
fara alte comentarii
"Soare înşelător" e un film tulburător, un strigăt de revoltă împotriva unei lumi ticăloase în care voinţa nedreaptă a unei persoane puternice este ridicată la rangul de lege, călcând în picioare valorile umane gen prietenia, loialitatea sau dreptatea. Deşi nu este evocat în mod direct, "Soarele Revoluţiei" nu poate fi altcineva decât tovarăşul I.V. Stalin. În fiecare moment al filmului se simte stilul elegant al regizorului Nikita Mihalkov, cu subtilităţi psihologice, momente care combină discuţii lungi cu tăceri profunde şi cu subînţeles, antiteza între frumuseţea naturii şi sentimentele meschine ale protagoniştilor. Mihalkov nu dezvăluie adevărul de la început, lăsând spectatorii să-l ghicească treptat şi să înţeleagă fiecare după puterea lui motivaţiile personajelor.
Interpretările actorilor sunt admirabile, trăirile lor fiind ascunse şi relevate doar printr-un gest subtil. Colonelul idealist şi sincer (care apără bunurile poporului în secvenţele de început în care armata voia să calce cu tancurile ogorul însămânţat cu grâu) este pus în antiteză cu ticălosul care pătrunde deghizat în casă şi cântă aria „Vesti la Giubba” din opera Pagliacci de Ruggero Leoncavallo (o operă în care clovnul Canio o ucide din răzbunare pe iubita lui, Nedda, şi pe amantul acesteia, Silvio), recitând apoi o poveste în care-şi relatează viaţa şi în care inversează numele personajelor. Alături de Nikita Mihalkov, Oleg Menşikov şi Ingeborga Dapkunaite, iese în evidenţă şi Nadia Mihalkova (fiica regizorului) în rolul unei fetiţe simpatice care devine martora inocentă şi apoi victima nevinovată a unei lumi ticăloase, la fel ca băieţelul din filmul "La vita è bella".
Încununat cu Marele Premiu al Festivalului de Film de la Cannes (1994) şi cu Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin, "Soare înşelător" este unul dintre cele mai bune filme ale lui Nikita Mihalkov, apropiindu-se de perfecţiunea "Piesei neterminate pentru pianină mecanică".
Sunt curioasa daca tvr va programa si partea a doua, ce cadere, ce catastrofa de film, 50 milioane euro irosite pt. un film care a rulat cu sali goale.
Şi nu în ultimul rând, puştoaica e adorabilă. Incredibil cât de naturală e, nimic nu pare fals în interpretarea ei.
de observat
- scopul operatiunii de instruire a populaţiei de catre Aparare civila în vederea unui caz real de atac cu gaze, nu este altul decat pustiirea plajei de care, acum, se bucura un singur om – şeful grupului de voluntari civili.
- scena finala in care Kotov este stalcit in bataie - avea să înţeleagă în maşină, după ce este bătut şi asistă la uciderea camionagiului bramburit, că ideea în numele căreia luptase era în realitate momeala cu care nişte criminali cîştigaseră sprijinul popular. Plîngînd, înţelege că nu mai are nici un sens să-l sune pe „tovarăşul” Stalin şi că nu există nici o neînţelegere la mijloc.
fara alte comentarii