Părerea criticului
Este o coproducţie franco-britanică ce i-a scandalizat deja pe criticii francezi, nemulţumiţi de faptul că marele Ludovic al XIV-lea nu doar că nu este interpretat de un francez, dar nici nu vorbeşte o boabă de franceză. Creat de Simon Mirren şi David Wolstencroft, primul sezon a avut un buget imens, de 27 de milioane de euro, costul unui episod fiind de două ori mai mare decât cel al celui mai faimos serial de epocă al momentului, Downton Abbey. Iată mai jos de ce este interesant Versailles şi cu ce te-ar putea atrage.
Suntem în 1667, când Ludovic (George Blagden) are 28 de ani. I se spune deja Regele Soare şi are drept de viaţă şi de moarte asupra supuşilor săi, dar se simte neputincios înconjurat de marii nobili ce-şi urmăresc propriile interese şi diminuarea puterii monarhiei. Ludovic are o inspiraţie de geniu şi cere ca întreaga curte să fie mutată la Versailles, un sat din apropierea capitalei unde tatăl său, Ludovic al 13-lea, avea un pavilion de vânătoare. Nemulţumiţi de acest surghiun ce anulează ocaziile de distracţie, nobilii cârtesc pe la colţuri, dar Ludovic pricepe în sfârşit cât de mare îi este puterea. Decide ca în verdele Versailles se va construi cel mai impozant palat al Europei.
Istoria ne-a spus deja cât de inspirată a fost această mişcare şi cât de importantă a fost noua reşedinţă regală în sublinierea importanţei Franţei pe glob. Dar serialul, deşi are un consistent aspect politic, nu se sfieşte deloc să exploreze şi alte aspecte ale vieţii monarhului, de la relaţia cu ceilalţi membri ai familiei, dar şi cuceririle sale amoroase. Încă din primul episod o cunoaştem pe domnişoara de La Vallière (Sarah Winter), cea care va deveni una dintre cele mai celebre amante ale regelui. Interpretată de Anna Brewster, şi marchiza de Montespan, marea ei rivală, îşi va face apariţia în episoadele următoare.
Cu un prim sezon de zece episoade, Versailles a primit deja undă verde pentru un al doilea sezon. Având în vedere faptul că Ludovic al IV-lea a domnit până la 76 de ani, deci încă 48 de la începutul aventurilor din serial, monarhul ar putea petrece ani buni pe micile ecrane, în funcţie de popularitatea sa. Se ştie deja că acţiunea din următorul sezon are loc în 1671, când Franţa începe o serie de ofensive militare ce o repoziţionează pe harta europeană a puterii.
Ce atrage la Versailles este pe de o parte extraordinarul efort de producţie, iar pe de altă parte modul cum scenariul scris de Mirren şi Wolstencroft romanţează acţiunile regelui, mergând pe o punte subţire între realitatea istorică şi scandalosul obligatoriu pentru succesul de public al producţiei. Nu lipsesc sexul şi suspansul, căci Versailles-ul este locul perfect pentru o partidă rapidă, dar şi pentru a-ţi afla sfârşitul cu un pumnal înfipt în inimă. Serialul arată totul, de la dormitorul plin de activitate al regelui, până în subsolurile unde sunt torturaţi presupuşii duşmani ai monarhiei. Este o lume crudă, în care rezişti doar dacă ai limba sau sabia mai ascuţite decât ale celor din jur...
Poate că alegerea lui Blagden i-a scandalizat pe francezi, dar tânărul de 25 de ani se achită excelent de misiunea sa de a-l înfăţişa pe Ludovic în cel mai tumultuos deceniu al "carierei". Fragil, nesigur pe el, dar lacom de putere, Ludovic învaţă repede cum îi poate manevra pe cei din jur, iar Blagden arată foarte bine această evoluţie esenţială a personajului său. După un rol secundar în Les Misérables şi unul mai consistent în apreciatul serial Vikings, Blagden are o meritată şansă la celebritate cu Versailles.
Suntem în 1667, când Ludovic (George Blagden) are 28 de ani. I se spune deja Regele Soare şi are drept de viaţă şi de moarte asupra supuşilor săi, dar se simte neputincios înconjurat de marii nobili ce-şi urmăresc propriile interese şi diminuarea puterii monarhiei. Ludovic are o inspiraţie de geniu şi cere ca întreaga curte să fie mutată la Versailles, un sat din apropierea capitalei unde tatăl său, Ludovic al 13-lea, avea un pavilion de vânătoare. Nemulţumiţi de acest surghiun ce anulează ocaziile de distracţie, nobilii cârtesc pe la colţuri, dar Ludovic pricepe în sfârşit cât de mare îi este puterea. Decide ca în verdele Versailles se va construi cel mai impozant palat al Europei.
Istoria ne-a spus deja cât de inspirată a fost această mişcare şi cât de importantă a fost noua reşedinţă regală în sublinierea importanţei Franţei pe glob. Dar serialul, deşi are un consistent aspect politic, nu se sfieşte deloc să exploreze şi alte aspecte ale vieţii monarhului, de la relaţia cu ceilalţi membri ai familiei, dar şi cuceririle sale amoroase. Încă din primul episod o cunoaştem pe domnişoara de La Vallière (Sarah Winter), cea care va deveni una dintre cele mai celebre amante ale regelui. Interpretată de Anna Brewster, şi marchiza de Montespan, marea ei rivală, îşi va face apariţia în episoadele următoare.
Cu un prim sezon de zece episoade, Versailles a primit deja undă verde pentru un al doilea sezon. Având în vedere faptul că Ludovic al IV-lea a domnit până la 76 de ani, deci încă 48 de la începutul aventurilor din serial, monarhul ar putea petrece ani buni pe micile ecrane, în funcţie de popularitatea sa. Se ştie deja că acţiunea din următorul sezon are loc în 1671, când Franţa începe o serie de ofensive militare ce o repoziţionează pe harta europeană a puterii.
Ce atrage la Versailles este pe de o parte extraordinarul efort de producţie, iar pe de altă parte modul cum scenariul scris de Mirren şi Wolstencroft romanţează acţiunile regelui, mergând pe o punte subţire între realitatea istorică şi scandalosul obligatoriu pentru succesul de public al producţiei. Nu lipsesc sexul şi suspansul, căci Versailles-ul este locul perfect pentru o partidă rapidă, dar şi pentru a-ţi afla sfârşitul cu un pumnal înfipt în inimă. Serialul arată totul, de la dormitorul plin de activitate al regelui, până în subsolurile unde sunt torturaţi presupuşii duşmani ai monarhiei. Este o lume crudă, în care rezişti doar dacă ai limba sau sabia mai ascuţite decât ale celor din jur...
Poate că alegerea lui Blagden i-a scandalizat pe francezi, dar tânărul de 25 de ani se achită excelent de misiunea sa de a-l înfăţişa pe Ludovic în cel mai tumultuos deceniu al "carierei". Fragil, nesigur pe el, dar lacom de putere, Ludovic învaţă repede cum îi poate manevra pe cei din jur, iar Blagden arată foarte bine această evoluţie esenţială a personajului său. După un rol secundar în Les Misérables şi unul mai consistent în apreciatul serial Vikings, Blagden are o meritată şansă la celebritate cu Versailles.