Volver (2006)

Un film stricat de prezenta formei de viata Penelope Cruz.

un film acceptabil, ce e drept nu e filmul meu preferat din creatia lui Almodovar.

Nu prea urmaresc filme spaniole,dar m-am uitati la acesta datorita lui Penelope Cruz ,care inca odata si-a facut treaba foarte bine ! IN rest un film static,multa vorbaraie inutila,la inceput credeam ca va fi foarte intersant,dar cu greu am rezistat pana la final ! Nu e de vazut,decat pentru fanii Cruz !

Volver este o bijuterie cinematografica spaniola. Un portret frumos de femei puternice, purtate de actrite fabulose (în special Penelope Cruz si Carmen Maura)

Frumos filmul. E plin de sentimente si de situatii care te fac sa intelegi ca cel mai important in lume e familia

Frumos filmul. E plin de sentimente si de situatii care te fac sa intelegi ca cel mai important in lume e familia
________________________________________________________________
Nota: 7.50

Toate actritele au fost grozave! Penelope, este insasi mama, simbolul supravietuirii! pentru familia ei face orice, imprumuta briose, face mancare pentru o echipa de filmere, spala pe jos, ingroapa lazi frigorifice si rar, foarte rar canta. Blanca Portillo, este fara cusur in rolul Augustinei, fata singurei hippy din sat, care cultiva in curtea interioara marijuana in ghivece. grozava scena in care Sole ajiunge la inmormantarea matusii Paula, cand femeile ce asista la priveghi "tabara" pe Sole. Filmate de sus, par un card de ciori, rezultatul, un umor sumbru.
In rest: feriti-va de femeile ce cumpara 8 metrii de sfoara, 5 role de banda adeziva, un harlet si un tarnacop!

Mi-a placut filmul foarte mult, orice film făcut de Pedro Almodóvar este o capodopera

Mi-a placut filmul foarte mult, Penelope joaca bestial, o iubesc pe femeia asta :)

În Volver fiecare femeie poartă un secret important, ceva ce se poate spune doar unui apropiat. Familia este alcătuită numai din femei, bărbații apar ca niște personaje malițioase și inconștiente. Cu toate acestea, personajele reușesc să treacă peste greutăți, fac față stresului așa cum nu am mai văzut în alte filme (sânge rece și mult calm acolo unde orice om normal ar fi înnebunit). Dar totul se leagă atât de bine încât fiecare faptă rea nu scapă nepedepsită iar legăturile care s-au șters în timp din cauza minciunilor, se reîmprospătează și devin solide.
Penelope Cruz este aici de-a dreptul fermecătoare. Te topești privind-o.

Ce pot sa zic , mie mi-a placut filmul . Fiecare cu genurile lui . Gusturile nu se discuta .

a mai observat cineva ca in filmul asta sunt doar 2 barbati cu cate 2 replici fiecare? in rest numai femei. Almodovar se preocupa...din nou... de psihologia feminina si o face ca de fiecare data exceptional. aa.. si volver inseamna "intoarcere" pentru desteptii care traduc titlurile. este "un film de Almodovar" , cu asta am zis tot.

Un film interesant, unele momente din film sunt tratate cu superficialitate, cum ar fi disparitia sotului, dar in rest este destul de inetresant.

2 "lucruri" misto:
1-atmosfera
2-Penelope Cruz care de fiecare data reuseste sa ne doveasca talentul sau actoricesc

Imi place aerul de Spania pe care-l degaja filmul asta, Spania traditiilor si obiceiurilor legate de moarte, de morti. E si un film despre femei si despre mama.

regizorul mi-a fost recomandat de cei doi prieteni ai mei , chiar si filmu , eu am ras cand ei mi l-au recomandat . Filmul are fata de film europen , nu aduce cu apsolut nimic a hollywood , dar asta nu-l impiedica cu nimic sa fie capodopera in lumea filmului

Limonada da ca ma intelegeti ... nu stiu ce va placut la filmul acesta dar pe mine nu ma uimit chiar atat de tare. Ce sa zic cam slab ei nu a fost chiar prost prost dar nici nu a fost chiar atat de fascinant. Cum am zis scenariu slab actrite nu prea potrivite poate ca prob. a fost ca nu prea am inteles-o poate... nu stiu dar inceracm dar nu reuseam sa pricep sensu .Un film cu inceput fara sfarsit lucruri amestecate deci nu stiu asta e ... Nu prea merita !!!

Super frumos filmul. Penelope Cruz e extraordinara.

Astept cu mult interes filmul, dar nu inteleg de ce dureaza atat de mult sa ajunga la Cluj.

Almodovar este un regizor absolut genial, iar filmul s-a ridicat la nivelul asteptarilor mele. Are acel ceva care te face sa nu-l uiti sa vrei sa-l revezi mereu.

Invitatie la reintoarcere,
sau
de ce ar trebui sa vedem filmului Volver

de Andi Dumitrache

Pe 27 octombrie 2006 a avut loc in Romania premiera filmului Volver, ultimul film al lui Pedro Almodovar, regizor spaniol care pe 3 noiembrie isi lansaza filmul si in Statele Unite cu ocazia relansarii a 8 din filme sale in cadrul colectiei “Viva Pedro !”.

Sunt convins ca intrebarea mea este doar una retorica, multi dintre cititorii acestor randuri au auzit deja multe despre film si sunt foarte nerabdatori sa-l vada. Indraznesc totusi sa vin cu cateva argumente pentru aceia dintre dvs. care, prinsi de preocuparile cotidiene, nu au mai avut timp sa se intereseze de evenimentele cinematografice europene prezente in salile noastre de cinema in toamna aceasta.

Primul argument este fara indoiala REGIZORUL. Pedro Almodovar s-a nascut in data de 24 septembrie 1949 la Calzada de Calatrava, un mic orasel in regiunea La Mancha. Este fara indoiala cel mai cunoscut regizor spaniol al zilelor noastre dintr-o pleiada de multi alti valorosi regizori, din care indraznesc sa numesc doar pe Julio Medem (Los amantes del Circulo Polar – 1998, Lucia y el sexo – 2001, Pelota Vasca - 2003), Bigas Luna (Lumiere y compañía – 1995, Camarera del Titanic – 1997, Son de mar - 2001) si Augustin Diaz Yanes (Nadie hablará de nosotras cuando hayamos muerto, 1995, film prezentat de curand in Romania la Festivalul filmului spaniol, Sin noticias de Dios - 2001).
Este de asemenea cel mai respectat regizor spaniol din toate timpurile, dupa Luis Bunuel (Un chien andalou – 1926, Viridiana – 1961, Tristana – 1970, Le charme discret de la bourgeoisie – 1972). Pedro Almodovar a regizat pana in prezent 29 de filme, la toate dintre ele fiind si scenarist, a jucat in 21 de filme si a fost producator la 11 filme.
Fara a avea banii necesari pentru a participa la cursurile scolii de regie (inchisa de altfel in anii ‘70 de catre Franco), Almodovar lucreaza la compania de telefoane din Madrid si, cu banii castigati, isi cumpara o camera de filmat Super 8, cu care isi realizeaza primele filme din perioada 1972 - 1978. Tot in aceasta perioada scrie povestiri, colaboreaza cu diverse reviste underground, pune in scena piese de teatru cu grupul independent Los Goliardos si face parte din formatia punk-rock Almodovar & McNamara. La sfarsitul anilor ‘70 devine un star al miscarii culturale pop “La Movida” din Madrid. Odata cu inceputul democratiei spaniole, ii apare pe ecrane primul film. In 1986, impreuna cu fratele sau Agustin, infiinteaza casa de productie El Deseo S.A.
Filmografia lui mai cuprinde: La mala educación, (Proasta crestere - 2004), Hable con ella (Vorbeste cu ea - 2002), Todo sobre mi madre (Totul despre mama mea - 1999), Carne trémula (Carne vie - 1997), La flor de mi secreto (Floarea secretului meu - 1995), Kika (1993), Tacones lejanos (Tocuri inalte - 1991), Átame! (Leaga-ma ! - 1990), Mujeres al borde de un ataque de nervios (Femei in pragul unei crize de nervi - 1988), La ley del deseo (Legea dorintei - 1987), Matador (1986), Tráiler para amantes de lo prohibido (1985), Qué he hecho yo para merecer esto? (Ce am facut sa merit asta - 1984), Entre tinieblas (1983), Laberinto de pasiones (Labirintul pasiunii - 1982), Pepi, Luci, Bom y otras chicas del montón (Bepi, Luci, Bom si alte fete - 1980), precum si diverse alte pelicule filmate in 8 sau 16 mm in perioada de inceput, 1972 – 1979.
Cinematografia creata de Almodovar este una extrem de originala in peisajul filmului european si mondial de azi, pentru arta sa primind diferite premii, din care enumar numai cateva: Asociatia criticilor de film din New York: cel mai bun regizor, 1988; “Orson Welles”, 1989; “Nastro d’Argento”, Italia, 1989; “David di Donatello”, Roma, 1989; “Bunuel”, Spania, 1992; “César”, Franta, 1993; “Gold Palm”, Cannes, 1999; “Goya”, Spania, 1999.

Al doilea argument pe care incerc sa-l aduc in sprjinul eforturilor mele de a va convinge este chiar FILMUL. Cu Volver Almodovar se intoarce la multe din argumentele trairilor sale personale si profesionale. Este filmul intoarcerii in La Mancha, deoarece aici, asemeni regizorului, sunt nascute toate personajele principale. Este filmul care il face pe Almodovar sa-si regaseasca locurile natale si linistea sufleteasca, sa-si simta mama aproape, cu toate ca este moarta de ani de zile. Este filmul intoarcerii la ceea ce a iubit cel mai mult, in numeroase din filmele sale, femeia, fiinta cea mai puternica din lume, care stie sa invinga si sa supravietuiasca barbatului in toate situatiile, femeia pe care Almodovar a respectat-o si a coplesit-o cu sute de scene de admiratie, indiferent ca aceasta este o tarfa (Todo sobre mi madre - 1999), o muribunda (Hable con ella - 2002), o femeie inselata (Mujeres al borde de un ataque de nervios - 1988), o mama care-si pierde fiul (Todo sobre mi madre - 1999) sau o fantoma precum in acest film.
Volver este, de asemenea, filmul intoarcerii lui Almodovar la Carmen Maura dupa 18 ani, la Penelope Cruz dupa 7 ani si la Lola Duenas si Chus Lampreave dupa 4 ani, actrite de a caror participare s-a bucurat si in alte opere ale sale. Trebuie sa reamintesc ca pe Carmen Maura a distribuit-o intr-un rol principal inca de la primul sau lung metraj important, Pepi, Luci, Bom y otras chicas del montón, in 1980.
Familia protagonista din Volver este compusa numai din femei : bunica Abuela Irene (Carmen Maura), sora bunicii, matusa Paula (Chus Lampreave), ficele Raimunda si Sole (Penelop Cruz si Lola Duenas) si nepoata Paula (Yolanda Cobo), in preajma acestei familii, si avand destinul strans legat de ea, fiind de ani de zile vecina Augustina (Blanca Portillo). Satul natal se gaseste in La Mancha, un tinut unde vanturile calde si sufocante din est ii fac pe localnici sa innebuneasca si provoaca deseori incendii devastatoare. In unul din aceste incendii moare bunica impreuna cu sotul ei, astfel ca aparitia acesteia in film sa fie una misterioasa si fantomatica, pana la dezvaluirea neasteptatului adevar din scenele finale. In aceasta regiune localnicii au un anumit cult al mortilor, prezenta fantomelor nu-i sperie si nu-i mira, sunt obisnuiti si educati sa le respecte si sa traiasca alaturi de ele.

Nu vreau sa dezvalui naratiunea filmului, doresc doar sa vi le prezint pe cele doua surori. Raimunda o fire vesela si luptatoare, incearca sa faca fata tuturor problemelor cu care se confrunta, incercand sa-si castige existenta de zi cu zi pentru ea si fiica ei, sa tina ascuns teribilul secret ce-l poarta in sine de ani de zile, sa rezolve cazul mortii neasteptate a sotului ei, si, peste toate, sa se impace cu intoarcerea din morti a mamei sale. Sole, diametral opusa fata de Raimunda, este parasita de sotul lei si duce o viata palida si resemnata, ocupandu-se de atelierul de coafura. Accepta totul fara sa puna prea multe intrebari si fara a crea probleme celor din jur.
Totul decurge cu verva specifica filmelor lui Almodovar, cu vitalitatea si dorinta personajelor de a invinge, de a rezista incercarilor si de a le face fata in mod onorabil. Iar cand, in final, Raimunda ii spune mamei reintoarse in mijlocul celor vii ca nu stie cum de a reusit sa traiasca toti acesti ani fara ea, acesta raspunde: “Nu spune asta Raimunda, ma faci sa plang, iar fantomele nu plang”. Almodovar ne reaminteste mai bine ca nimeni altcineva din peisajul filmului de azi ca inca mai exista printe oameni prietenie, dragoste, intelegere, caldura si iertare.

Ultimul argument pe care vreau sa-l aduc este DISTRIBUTIA. In primul rand, Penelope Cruz, extrem de feminina si de frumoasa, asa cum nu o mai gasim parca in niciun film. Dupa cateva aparitii in show-uri TV si videoclipuri, incepand cu 1991, este prezenta in 43 de filme realizate pe ambele parti ale Atanticului. Una din primele aparitii importante este in 1992, in filmul lui Fernardo Trueba, Belle époque, film ce a castigat cateva premii “Goya”, iar pentru rolul din La nina dei tuoi sogni (1998), film al aceluiasi regizor, castiga premiul “Goya” pentru cea mai buna actrita. Lucreaza cu importanti regizori spanioli, Bigas Luna in Jamon, jamon (1992) si Volaverunt (1999), Augustin Diaz Yanes in Sin noticias de Dios (2001), precum si cu regizori straini: Alejandro Amenabar (Chile) in Abre los ojos (1997), Fina Torres (Venezuela) in Woman on top (2000), Ted Demme (SUA) in Blow (2001), Cameron Crowe in Vanilla sky (2001, remake dupa Abre los ojos), Sergio Castellitto (Italia) in Non ti muovere (2004), rolul din acest film aducandu-i premiul David de Donatello si premiul Academiei Europene de Cinema.
Inainte de Volver, a mai colaborat cu Pedro Almodovar la filmele Carne tremula (1997) si Todo sobre mi madre (1999) in roluri care au consacrat-o pe plan mondial.
Camen Maura este actrita care si-a inceput cariera in teatru, in anii ’70, iar la inceputul anilor ‘80 devine regina “comediei madrilene”, lucrand cu Colomo, Trueba si Almodovar. In cinematografie a jucat in peste 100 de filme, castigand recunoasterea internationala a publicului si a specialistilor. A obtinut numeroase premii de prestigiu precum “Goya”, “Ciak”, “Fotogrames de Plata”, premiul Academiei Europene de Cinema, “Conchiglia d’Argento” si altele pentru roluri precum cele din Mujeres al borde de un ataque de nervios – 1988, Ay, Carmela ! (regizor Carlos Saura, 1990), La comunidad (regizor Alex de la Iglesia, 2000), pentru a enumera numai o parte dintre ele.
Cu Pedro Almodovar si-a inceput colaborarea inca de acum 26 de ani la filmul Pepi, Luci, Bom y otras chicas del montón, continuand apoi cu filmele Entre tinieblas, Qué he hecho yo para merecer esto?, Matador, La ley del deseo, Mujeres al borde de un ataque de nervios, filme care i-au marcat cariera si au pus o amprenta importanta asupra activitatii actritei in anii ’80.
Lola Duenas a avut un rol mic in Hable con ella, dar a colaborat cu numerosi alti regizori, rolul cel mai important fiind cel din 2004 in filmul Mar Adentro, regizat de Alejandro Amenabar, rol pentru care a primit un premiu “Goya” si premiile Uniunii Actorilor si ale Asociatiei Scenaristilor.

Sper ca am reusit sa starnesc cel putin curiozitatea pentru Volver, daca nu pentru intreg fenomenul Almodovar si pentru cinematografia europeana in general.
Inchei articolul meu cu cateva din spusele marelui regizor spaniol: “Mama a fost mereu prezenta in timpul scrierii scenariului. Nu stiu daca filmul e bun, insa mie mi-a facut enorm de bine sa-l fac. Pana acum am dramatizat prea mult moartea. Nu am acceptat-o si nici n-am inteles-o. Si asta m-a intristat teribil, mereu… Pentru prima data acum accept ca moartea exista. Nu ma mai infricoseaza. Desi nu sunt religios, am facut personajul lui Carmen Maura sa vorbeasca despre Infern, Paradis si Purgatoriu. Si rezultatul este ca cealalta lume este exact lumea noastra. Aici suntem in Infern, in Paradis sau in Purgatoriu”.