Părerea criticului
Watching the Detectives e un film lejer, o comedioara de vara, ca un mers la piscina dotata cu sezlonguri si trupuri bine "arcuite".
Axat pe o impletire intre iubirea de filme si iubirea carnala, Watching the Detectives incearca o alipire de sentimente cinefilice si anatomice pentru a face o poveste fluenta, accesibila, cu succes garantat la public. Proiectat in premiera la Tribeca Film Festival, un popular festival new-yorkez initiat de Robert De Niro, filmul nu beneficiaza de un aport actoricesc de prim-plan. Cu exceptia "tigroaicei" Lucy Liu cunoscuta ca tipar din action-movie ( Charlieas angels sau Kill Bill 1 & 2), restul echipei de actori este practic necunoscut publicului romanesc. Dar acesta nu e un motiv sa ocoliti aventurile unui cinefil, pe nume Neil (Cillian Murphy) in viata intima a personajelor din fotograme.
Ce urmeaza: o delicata caricaturizare a femeilor fatale si a barbatilor pe care, inevitabil, ii atrag in mrejele lor. Subiectul nu prezinta intentiile rele sau dubioase ale lui Violet (Lucy Liu), astfel ca ea apare ca fiind genul de femeie usuratica ce se distreaza pe seama celor care au cedat trucurilor ei. La inceput apare beata la un restaurant pe care l-au ales ca loc unde urma sa se vada prima oara. Cand Neil ii refuza avansurile agresive, isi da jos masca si, jumatate in gluma, jumatate in serios, vrea sa vada daca el profita de ea sau nu. in viata obisnuita, orice barbat ar da bir cu fugitii, dar aici reactia lui pare credibila. Neil e genul clasic de fraier ce-si da seama ca aceasta femeie profita de el, insa nu-i poate rezista.
Cea mai buna secventa a filmului este cea in care se vad venind de departe Violet, Neil si cativa prieteni de-ai lui Neil intr-un parc. Nu o sa-i dezvalui misterul, ci doar voi spune ca e vorba despre un cos de picnic si de o gluma, cu atat mai amuzanta cu cat e previzibila. "Mi-e frica de plictiseala" - spune la un moment dat Violet, scuzandu-si comportamentul, si chiar reuseste, asa cum se intampla atunci cand sex appeal-ul e mai puternic decat logica.
de Paul S. Odhan
Axat pe o impletire intre iubirea de filme si iubirea carnala, Watching the Detectives incearca o alipire de sentimente cinefilice si anatomice pentru a face o poveste fluenta, accesibila, cu succes garantat la public. Proiectat in premiera la Tribeca Film Festival, un popular festival new-yorkez initiat de Robert De Niro, filmul nu beneficiaza de un aport actoricesc de prim-plan. Cu exceptia "tigroaicei" Lucy Liu cunoscuta ca tipar din action-movie ( Charlieas angels sau Kill Bill 1 & 2), restul echipei de actori este practic necunoscut publicului romanesc. Dar acesta nu e un motiv sa ocoliti aventurile unui cinefil, pe nume Neil (Cillian Murphy) in viata intima a personajelor din fotograme.
Ce urmeaza: o delicata caricaturizare a femeilor fatale si a barbatilor pe care, inevitabil, ii atrag in mrejele lor. Subiectul nu prezinta intentiile rele sau dubioase ale lui Violet (Lucy Liu), astfel ca ea apare ca fiind genul de femeie usuratica ce se distreaza pe seama celor care au cedat trucurilor ei. La inceput apare beata la un restaurant pe care l-au ales ca loc unde urma sa se vada prima oara. Cand Neil ii refuza avansurile agresive, isi da jos masca si, jumatate in gluma, jumatate in serios, vrea sa vada daca el profita de ea sau nu. in viata obisnuita, orice barbat ar da bir cu fugitii, dar aici reactia lui pare credibila. Neil e genul clasic de fraier ce-si da seama ca aceasta femeie profita de el, insa nu-i poate rezista.
Cea mai buna secventa a filmului este cea in care se vad venind de departe Violet, Neil si cativa prieteni de-ai lui Neil intr-un parc. Nu o sa-i dezvalui misterul, ci doar voi spune ca e vorba despre un cos de picnic si de o gluma, cu atat mai amuzanta cu cat e previzibila. "Mi-e frica de plictiseala" - spune la un moment dat Violet, scuzandu-si comportamentul, si chiar reuseste, asa cum se intampla atunci cand sex appeal-ul e mai puternic decat logica.
de Paul S. Odhan