Wolf Man (2025)

Interesant film. Deși se putea mult mai bine, a mers și așa. Am văzut filme de buget redus care au avut omul lup mai reușit. Totuși, în filmul acesta cadrele lui Leigh Whannell au fost reușite, filmul te-a ținut în priză până la final.

Deși, e tras de coadă de la cap la coadă, interesul și-l menține constant. Cu atât mai mult că mai e și lent pentru subiectul pe care-l are. E prea mult lipsit de creativitate, iar multe din faze, au o previzibilitate prea mare. Se putea mai bine dacă se vedea cu mai multe idei.

Le recomand tuturor dușmanilor să urmărească acest film e super tare, nota 2 cu indulgență.

Surprinzător,chiar mi-a plăcut,filmul incepe bine și continuă într-un crescendo nu pica in derizoriu și punctează bine la capitolul horror și chiar drama.Foarte bun rolul Juliei Garner o actriță tânără care e pe un mare val în acest moment.

O transformare bine realizata face ca filmul sa te te capteze. Finalul esteunul dorit dar trist.

Slab rău, vedeam astfel de filme în anii 80', au trecut 40 de ani degeaba, film categoria B, 100%. Pierdere de timp!

L-am vazut aseara, nu a fost nici nici....totul se intampla foarte repede, varcolacii sunt mai mult niste demnoisori....nu este varcolacul autentic!

Julia Garner merită să joace în filme mult mai bune. Are un magnetism care nu poate fi învățat și cred că are multe rezerve în ceea ce privește actoria. Deocamdată nu s-a găsit regizorul potrivit care să o pună în valoare și se irosește prin seriale și filme de duzină. Mai așteptăm.

Seceta ideilor de la Hollywood continuă. Remake-ul este o dezamăgire, departe de impactul psihologic al originalului din 1941. O ciorbă reîncălzită în cuptorul cu micorunde. Dăm peste Christopher Abbott în rolul lui Blake, un scriitor deziluzionat care își aduce soția (Julia Garner) și copilul (Matilda Firth) în casa copilăriei sale, undeva prin pădurile frumoase și dese din statul Oregon. Filmul nu reușește niciodată să trezească fiori sau emoții autentice din amenințarea crescîndă pe care Blake o reprezintă atît pentru familia sa, cît și pentru el însuși. Spaimele vizuale sînt și ele o rușine absolută, pentru că aceste tresăriri ieftine sînt telenovelistice. Scenele de groază sînt însoțite de zgomote care vă scoate ceara din urechi. O scurtătură ieftină către teroare pe care majoritatea filmelor de groază o îmbrățișează.

Din fericire, filmul evită folosirea excesivă de CGI în favoarea efectelor practice de machiaj. Acest lucru ajută la menținerea elementelor mai umane ale lui Blake, chiar dacă acesta devine din ce în ce mai puțin recognoscibil. Machiajul este spectaculos și ajutat doar de modul treptat în care îi este aplicat lui Abbott. Transformarea nu e bruscă sau caraghioasă. Această alegere face mai credibil faptul că Charlotte și Ginger vor continua să se agațe de speranța că boala lui este doar temporară și că Blake pe care îl cunosc și îl iubesc s-ar putea întoarce în cele din urmă la ele.
Pelicula are multe momente goale, fără a crea niciodată o tensiune adecvată. Un lup transformat în bișon cărat într-o poșetă scumpă.

Vazut la cinema noul Wolfman (2025) cu tipa din serialul Ozark . Este realizat bine si mai realist ca alte filme de genul , da inspre celebrul The Fly (1986) , fara CGI , e ok de vazut la cinema , sala a fost cam goala fiind si week-end cu toate ca parerea mea e mai ok decat Nosferatu la care sala era plina .....

Un titlu care nu are nimic de a face cu personajele din film care aduc foarte mult cu orcii. Mi s-a părut foarte slab filmul,în afară de coloana sonoră extrem de deranjantă nu am rămas cu nimic.