Zimna wojna (2018)

Impresionant, tulburător. Extrem de trist. Dar cum poate fi dragostea care te consuma și te "ucide" în final. Memorabila ultima scena, fundal cu biserica părăsită fara turla, lumanarea,pastilele aliniate și cei 2 iubiți greu încercați care iși desăvârșeasc prin moarte iubirea. Izbăvirea lor. Imaginea te lasa fara răsuflare pur și simplu. Actrita de o frumusețe și o senzualitate captivante.

In general imi place sa analizez filmele care spun mai multe prin imagini decat prin replici, dar atunci cand Pawlikowski imi consuma o poveste de dragoste intinsa pe multi ani si prin mai multe tari in doar 75 de minute ma face sa fiu si eu zgarcit cu vorbele, cu emotiile si cu implicarea de orice fel.
Altfel spus, un exercitiu cinematografic si scenografic de 75 de minute care m-a lasat cam "cold".

L-as descrie mai degraba o copie esuata a Lolitei cu o poveste intre un profesor coregraf si o tarancuta dornica de afirmare, dar cu reale calitati muzicale si de dans. Foarte flagrant contextul comunist al epocii, cu figuri impenetrabile a oamenilor, care par niste comunisti nenorociti toti..indiferent ce se intampla pe scena, ori sunt fara reactie, ori o reactie fortata, parca la comanda, pe modelul sustinerii cultului personalitatii stapanului. Ca realizare cinematografica, nu e un film care sa atraga..e foarte fragmentat, iar secventele nu curg. Mai bine se apela doar la ideea de film noir, dar facut ca toate celelalte. Pe scurt, povestea e interesanta, desi cam curvulita Zuzana, dragostea lor rezista pe parcursul catorva ani si tari si episoade diferite din viata..iar daca ar fi existat in realitate ceva asemanator, din care sa se fi inspirat regizorul, e destul de impresionant.. Intr-adevar, cu putin mai mult romantism, drama era mai apasatoare, cu nunta simbolica din biserica satulu/locului unde a inceput totul, bla bla. N-a avut si nu a iesit cum trebuie. Daca asta e cel mai bun film strain..naspa.

Mda...cam bun si cam de vazut...............................................

Zimna wojna (2018)

= ATENTIE: SPOILĂRE =

– primul cadru: un cimpoi “pătrat”
– da, este actrita care a jucat-o pe Wanda-n Ida
– frumusica/deosebita blonda
– desi… cat timp fu tzaranca, parca prea a iesit in evidenta. dar e din cauza la machiaj, care-i era a lot, ca trebuiau acoperite ridurile. iertam.
– “si pe taica-tu de ce l-ai omorit?”. “intr-o zi m-a confundat cu mama si am luat un cutit ca sa-i arat diferenta” (inexact)
– muzichie. dar si cu dansuri, frumusele scenele de dansuri.
– cadru ala la peretele de oblinda, cu “va multumesc”
– si cum partidul il impune pe tatuca Stalin, pe cantece
– “E prea tuciurie, ar trebui sa facem ceva”. “Hai, am exagerat, doar o sa o vopsim”. brrrrrrrr
– securitatea (secu) issue
– Wiktor
– da, e un lovestory
– ea nu reuseste sa fuga (bai, si e atat de previzibil ca se va combina cu politrucul. deh, pe scriptus asa)
– el reuseste sa fuga. next cadru: niste jazz vestic, Paris cica. nice.
– ai pe cineva? “Si eu”
– filmul are valoare documentaristica pentru (tot) spatiul sovietic
– dpmdv: uite ce se poate intampla cand te mananca-n coeur dupE o femeie.
– si uite cum “comunicau” oamenii cand nu aveau messenger la discretie (si apoape moka)
– “nu, nu ne-am casatorit la biserica, deci nu se pune” (inexact) – si e mai devreme, un schimb light de replici cu crezutul in divinitate
– desi, NU nu are un `pace` (ritm) romantic. si aci cam so fails. as vrea sa vad un director’s cut daca exista, pacat ca n-a dezvoltat romantismul mai mult. (si-o trag rpd, idila e pe rpd-inainte, se sugereaza doar ce nu merge intre ei samd)
– cantecul ei
– mansarda aia so boema de Parij
– si sangele slav trage la masea puternic, bineinteles. sticla de votca luata la buda :)
– cadru cu ea intinsa peste bar. una din cele mai frumoase […]
– he weak? neah. sex? … din pacate da :/ slabuts (ori n-am inteles eu, da’ nu crez. bine, putem s-o ardem, si avea de unde din cauza final, pe hortodoxismul negru. da’ hai sa nu.)
– end trist, romantic
– cadru de la copac cu ei pe banca. lovely!
– le: filmul imi aduce aminte remotely-ish de “Cel mai iubit…” a lu’ Preda.


“Sa mergem pe partea cealalta, privelistea va fi mai frumoasa.” (inexact)

Regizorul recreează un timp revolut, alege decoruri credibile, știe să filmeze romanțele folclorice. Filmul e dedicat părinților săi. Iubirea fragmentată a celor doi protagoniști e mai intensă când sunt separați. O iubire imposibilă într-o epocă imposibilă, un film nostalgic, melancolic, într-o regie eliptică, gravă, concisă.

E păcat că filmul se dovedeşte destul de rigid şi refuză libertatea pe care ar fi putut-o oferi numeroasele secvenţe muzicale, care sunt, de altfel, splendide.

De departe cel mai bun film vazut de mine in 2018 .Pe langa ideea originala , lucru rar in ziua de azi cand suntem intoxicati cu mizerii ameicane trase la indigo , muzica filmului este exceptionala , pornind de la muzica populara poloneza , trecand prin jazz si rock n roll, jocul actorilor , punerea in scena , regia sunt parca din anii 70 o perioada de aur a cinematografiei

Europa in perioada 1949-1964, o perioada foarte agitata din istoria Batranului Continent, efectul zbuciumatei istorii asupra omului obisnuit, cel care trebuie sa suporte capriciile si ticalosiile celor care conduc lumea, doua feluri de a conduce, universul concentrationar al comunismului in varianta criminala Lenin-Stalin si iluzia inselatoare a libertatii "democratiei" occidentale, dragostea e tot ceea ce conteaza, o poveste sfasiatoare scrisa clar, simplu si ravasitor, 80 de minute de intensitate maxima cu personaje atasante si multa emotie, interesant destinul lui Pawlikowski, polonezul care s-a intors acasa pentru a-si realiza marile filme abia acum cand se apropie tot mai serios de senectute, acum cinci ani a fost admirabilul "Ida", acum e acest formidabil "Zimna wojna", unul dintre marile filme ale anului 2018, e reconfortant faptul ca o asemenea capodopera e nominalizata la toate categoriile importante ale premiilor Academiei Europene, poate va castiga chiar premiul cel mare, emotionante interpretarile celor doi actori din rolurile principale, Tomasz Kot si Johanna Kulig, el mi-a amintit un pic de Daniel day Lewis, ea are potential de mare star al filmului european pentru perioada urmatoare, acest film poate fi pentru cei doi ceea ce a insemnat " 4,3,2" pentru Anamaria Marinca si Vlad Ivanov.

Multipremiatul film al lui Pawlikowski reprezinta si propunerea Poloniei pentru Oscar.
O poveste de dragoste sfasietoare intre doi oameni care nu isi pot gasi locul nicaieri iar in tara lor nu exista nimic din ce î-ar putea tine in viata.