Junii primi ai filmului românesc

Încă din armată, în 1979-80, i-am prevăzut un viitor glorios în filmele de gen bunului meu prieten şi coleg Adrian Păduraru (născut în 1960, la Iaşi), iar prognoza s-a adeverit cum nu se poate mai repede: rolul său de debut, în "Prea cald pentru luna mai" (1983, Maria Callas Dinescu) începea deja să-i contureze tipul predilect de personaj (deşi, deocamdată, în cheie negativă), iar marea lovitură a urmat doi ani mai târziu, cu Alexandru din "Declaraţie de dragoste" (1985, Nicolae Corjos) - urmat de Leonaş din "Cucoana Chiriţa" (1986, Mircea Drăgan) şi Voinicul din "Secretul armei... secrete" (1988, Alexandru Tatos). Dar... lucrurile s-au oprit aici: din păcate, cariera lui Adi Păduraru a intrat într-un con de umbră (chiar dacă şi acum, la cincizeci de ani, arată la fel de atrăgător) - poate şi pentru că, în însuşi sequelul filmului care păruse să-l consacre ca sex-symbol, a fost detronat de...