Pălincă, slană și extratereștri – Vasile și naveta spațială

Trei prieteni pe nume Vasile încearcă să își păstreze onoarea prin crearea celei mai bune pălinci când un exraterestru dinr-o specie distrugătoare aterizează chiar în satul lor.

Ce am apreciat dintotdeauna la duo-ul de actori / producători Alexandru Pop aka Văru Săndel și Alin Panc este originalitatea poveștilor pe care aleg să le prezinte pe ecran și umorul atipic, pur ardelenesc. Alături de regizorul Theo Thorn, ei au îmbinat în ultimii ani genuri explorate mai degrabă la nivel internațional cu teme cu specific românesc, plasându-le în zona rurală autohtonă. Dacă Transilvania Ninja îi așeza pe cei doi actori în rolul unor săteni ce se antrenează să devină ninja pentru a se apăra de mafia locală, Vasile și naveta spațială îi regăsește ca intruși intergalactici și creatori de pălincă, în primul film live-action cu extratereștri din România.  

Scenariul lui Salex Iatma (trilogia Pup-o, mă!) are în centru satul Vasile, a cărui istorie este relatată inventiv la mijlocul filmului cu ajutorul teatrului de păpuși, lumini și umbre. În această comunitate rurală, Vasile a devenit erou salvând țăranii de la invazie cu o explozie de pălincă (la propriu), pe când Gogu a rămas lașul care a vrut să o fure și să fugă. Din acest motiv, în fiecare an se organizează o competiție de degustare a pălincii pentru a stabili cine primește gloriosul nume de Vasile / Vasilica și cine rămâne Gogu / Goguța. Însă un polițist din gruparea fără drepturi (Ion Grosu) amenință această tradiție veche de secole.

Vasile învățătorul (Alin Panc), Vasile depanatorul (Sebastian Lupu) și Vasile preotul (George Remeș), trei prieteni buni, se văd nevoiți să salveze soarta satului. Însă nu vor reuși singuri. Ca norocul, extraterestrul Glumpitor (Codrin Boldor), desconsiderat de specia lui pentru că nu a distrus încă nicio planetă, aterizează chiar în satul lor și ia forma Vărului Săndel – care urmează să concerteze la o petrecere – pentru a-și recupera naveta spațială folosită acum pe post de cazan. Primirea caldă a comunității îl determină să renunțe la ambițiile de cucerire ale familiei sale, față de care era oricum reticent, pentru a juca un rol în războiul din Vasile.

Interpretările actorilor împletesc caricatura cu naturalețea într-o combinație de efect, cu atenție la ticuri personale, gesturi firești și accente locale. Vasilica Cuafeza (Paula Chirilă), deși cu puține replici, a ajuns personajul meu preferat datorită momentelor de comedie pură și farmecului personal. Andra Stoicescu o joacă pe Vasilica lu’ Primaru’ cu o afectare tipică personajelor caragialiene, dar în acord cu rolul său. O atenție deosebită a fost oferită figurației simple și speciale, iar mulți dintre flăcăi, ca Andrei Pop și Vlad Pop Mocan, surprind plăcut cu aparițiile lor pe ecran.

Din punct de vedere tehnic, filmul se bazează pe anumite atuuri: efectele speciale realizate de Wes C. Caefer (Deadpool & Wolverine), coloana sonoră eclectică, de la muzică lăutărească la instrumentală și electronică, dar și cadrele filmate circular sau în contraplonjeu, care oferă personalitate scenelor respective. Plasarea de produse este realizată la fel de ingenios ca în Transilvanian Ninja, de data aceasta la un târg de produse tradiționale organizat cu ocazia zilei de naștere a cantautorului Vasile Coca, interpretat chiar de el însuși. O modalitate inedită de a face reclamă sponsorilor și a promova atât folclorul românesc, cât și alimentele / serviciile de calitate din țară.

Cu un umor tipic ardelenesc, care pe mine m-a făcut de câteva ori să râd în hohote, Vasile și naveta spațială îmbină arhaicul cu SF-ul, vechiul și noul, trecutul și viitorul, folosind regionalisme pentru a vorbi despre diferențe și prietenie, despre diviziuni bazate pe criterii sociale absurde ambalate ca „tradiție” și despre cum, uneori, cei aflați fizic atât de departe de noi ne pot înțelege cel mai bine. Totul e să fim deschiși și să nu dorim răul nimănui din cauza frustrării noastre. Pentru că nu prin legi și reguli se schimbă cutumele adânc înrădăcinate în mințile oamenilor, ci prin empatie și compasiune.