The Apprentice la Cannes: Sebastian Stan interpretează un tânăr Donald Trump într-un film ce relevă corupția din America anilor '70 și '80
Regizorul iranian Ali Abbasi a adus săptămâna aceasta în prim-plan la Cannes filmul The Apprentice, ce explorează ascensiunea lui Donald Trump, de la fiu de milionar la mogul imobiliar necruțător.
Cu toții suntem la curent cu derapajele din discursuri, minciunile flagrante și scandalurile de fraudă în care este implicat fostul președinte al Statelor Unite ale Americii, Donald Trump. The Apprentice își propune să pornească cu începutul și să prezinte ascensiunea sa din anii '70 și '80 de la un tânăr cu aspirații mari de a schimba fața New York-ului, la Donald Trump din zilele noastre.
Cel mai recent film al lui Ali Abbasi este o docudramă complexă și subtilă, ce merită văzută
Scenariul este scris de jurnalistul politic Gabriel Sherman, care concepe povestea urmând formula mitului lui Faust, în care ucenicul face un pact cu diavolul. Acțiunea începe în America anului 1973, la New York, când un Donald Trump de 27 de ani (Sebastian Stan), deja vice-președinte al companiei de imobiliare a tatălui său milionar, Fred Trump (Martin Donovan), ajunge în Le Club, un restaurant exclusivist de milionari, fiind cel mai tânăr membru acceptat. Acolo, în urma unui schimb intens de priviri cu avocatul infam Roy Cohn (Jeremy Strong), este invitat la masa lui. Importantă de menționat este reputația controversată a lui Cohn, care a devenit celebru în urma faptului că i-a urmărit penal pe frații Rosenberg, aceștia fiind condamnați la moarte pe scaunul electric.
Nu trece mult și Cohn, cu a sa privire străpungătoare, devine mentorul lui Donald. Acesta îl învață pe Trump să renunțe la moralitate, corectitudine și bun simț pentru a-și îndeplini scopurile, primul fiind acela de a construi un nou hotel în Manhattan, în locul lui Commodore, lăsat în paragină. Cohn își folosește curând contactele și instrumentele de șantaj pe care le are la dispoziție pentru a-l ajuta pe Trump să nu fie nevoit să plătească taxe pentru noua construcție, iar Donald începe să învețe cum să se folosească de corupția din America anilor '70-'80. În cele din urmă, ucenicul ajunge să își întreacă maestrul, devenind din ce în ce mai detașat emoțional, dar nu înainte de a asimila cele trei lecții pe care avocatul i le împărtășește: "attack, attack, attack" / "atacă, atacă, atacă"; "admit nothing, deny everything" / "nu recunoaște nimic, neagă totul" și "no matter how beaten you are, never admit defeat" / "oricât de lovit ești, nu recunoaște niciodată înfrângerea". Narațiunea include și întâlnirea lui Donald cu viitoarea sa soție, Ivana (Maria Bakalova), povestea lor de dragoste dezvoltându-se pe parcurs într-o relație din ce în ce mai rece, ce culminează cu un eveniment traumatizant ce a determinat-o în realitate pe fosta soție a lui Trump să îl dea în judecată pentru abuz sexual (ca mai apoi să retragă acuzația).
Felul în care fostul președinte al Americii este portretizat este unul captivant. Abbasi, cunoscut pentru filmele sale crime dramas Border și Holy Spider, care au fost primite bine la Cannes, alege să îl înfățișeze pe Trump într-un mod complex, arătând atât partea sa vulnerabilă (mai ales la început), cât și latura sa de agresor (filmul sugerând că este moștenită de la tatăl său bully, Fred). Acțiunile sale sunt justificate de mentalitatea însușită de la propriul părinte, Donald argumentând că "în viață există două tipuri de oameni: ucigași sau pierzători" ("killers or losers") și sugerând că el face parte din prima categorie. Deși ilustrează un protagonist atât de polarizant, filmul are meritul de a se concentra pe latura sa umană și nu îl denunță ca pe un personaj pur negativ, ceea ce ar putea determina inclusiv pe unii fani MAGA ("Make American Great Again") să celebreze The Apprentice mai degrabă ca pe un omagiu adus idolului lor. Desigur, pentru spectatorii care sesizează subtilitățile pe care le propune filmul poate fi destul de evident că Trump se transformă pe parcurs într-un Roy Cohn lipsit de scrupule. Cu toate acestea, problema principală a lungmetrajului este faptul că schimbarea protagonistului se petrece destul de brusc pe la mijlocul poveștii, fără a fi motivată mai mult decât de faptul că Donald începe să aibă succes și că învață lecțiile lui Cohn și ale tatălui său. Dintr-o dată, acesta se transformă în Donald Trump-ul pe care îl cunoaștem prea bine: un bărbat narcisist care îi tratează pe toți din jurul său într-un mod detestabil și care profită din plin de banii, puterea și influența pe care o are.
Sebastian Stan realizează un rol cu adevărat remarcabil, reușind să își însușească gestica și expresiile faciale ale lui Donald Trump, fără a cădea în capcana caricaturizării. Actorul român a declarat la conferința de presă de la Cannes că s-a pregătit un timp îndelungat pentru acest rol, vizionând de nenumărate ori materiale de arhivă și interviuri cu Trump din epoca portretizată în film. Într-adevăr, toată această pregătire l-a ajutat pe Sebastian Stan să se metamorfozeze în Trump (în special în secvența finală în care aveam senzația că îl privesc pe adevăratul Trump), capturând esența lui într-un mod extrem de nuanțat. Jeremy Strong reușește, de asemenea, să îl interpreteze pe unul dintre cei mai respingători oameni din America anilor '70 într-un mod extrem de autentic, remarcându-se cu privirea sa de killer (ucigaș). Odată ce acesta se îmbolnăvește de SIDA, transformarea sa este radicală, Strong reușind să contureze un bărbat slăbit, demn de milă.
Imaginea merită și ea menționată, întrucât directorul de imagine, Kasper Tuxen, creează niște cadre cu textură granulată ce amintesc mai degrabă de televizoarele cu purici din anii '70. De asemenea, imaginile sunt instabile deoarece Abbasi și Tuxen nu folosesc trepiedul pentru majoritatea cadrelor, ceea ce amplifică dinamica acțiunii și sentimentul că ne uităm la un show TV mediocru, regizorul precizând chiar în conferința de presă că și-a dorit să realizeze exact acest lucru.
The Apprentice este un film complex, care deși nu oferă secretul care l-a făcut pe Donald să devină acest Trump fără scrupule al zilelor noastre, prezintă o imagine de ansamblu captivantă a societății americane din anii '70 și '80, relevând corupția și mentalitățile toxice care au precedat bărbatul narcisist, care cel mai probabil va candida încă o dată pentru funcția de președinte al Statelor Unite anul acesta. La un moment dat, Cohn îl învață pe tânărul Trump că "trebuie să fii gata să faci orice oricui pentru a câștiga" ("you have to be willing to do anything to anyone to win"). Se pare că magnatul imobiliar și-a însușit, literalmente, aceste "lecții".